CUTREMURELE DE PAMÎNT
Cutremurul de Pamînt este unul din cele mai înspamântatoare si distrugatoare fenomene ale naturii de pe Terra. Potentialul enorm de distrugere se datoreaza energiei cutremurului, care la un seism deosebit de puternic este de zece-douazeci de mii de ori mai mare decât energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima.
Mai mult, acest fenomen se poate produce prin surprindere, în orice conditii climaterice, în orice timp al anului si al zilei. De aceea, miscarile seismice au efecte psihologice negative asupra oamenilor, obisnuiti sa considere Pamântul ca un suport sigur. În momentul, când totul în jur se zguduie violent, cad obiecte, trosnesc peretii si se prabusesc cladiri, oamenii sunt cuprinsi de o spaima cumplita, dupa care îsi revin cu greu.
Pe Glob exista arii imense unde cutremurele nu se produc. Aceste regiuni numite aseismice sunt urmatoarele: scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian, platforma rusa, Groenlanda s.a. Dar sunt si teritorii în care seismele se manifesta puternic si frecvent:
centura de foc a Pacificului, careia îi revin circa 80% din cutremurele puternice globale si 90% din toata energia seismica anuala;
brâul Mediteranean-Himalaian, care cuprinde si muntii Carpati cu zona seismogena Vrancea ce afecteaza si teritoriul Republicii Moldova.
Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioara a Oceanului Pacific, Riftul Est-African s.a. au o activitate seismica mult mai redusa.
Originea cutremurelor
Distributia geografica neuniforma a seismelor pe suprafata Terrei îsi gaseste explicatia în teoria placilor tectonice. Conform acesteia, învelisul extern rigid al Pamântului este format din cincisprezece placi tectonice mobile, de 60-100 km grosime, pe unele dintre care se afla si continentele. Aceste placi litosferice “plutesc” pe astenosfera, stratul de suprafata semitopit al mantalei Pamântului, si sub actiunea curentilor de convectie din manta se deplaseaza extrem de lent, cu o viteza de pâna la 1