Definitii ale geografiei
Din momentul aparitiei geografiei umane, ponderea importantei sale în construirea totului unitar numit geografie este în crestere, ajungându-se, în ultimul timp, la o adevarata scindare între natural si uman, între studiul antroposferei si cel al tuturor celorlalte geosfere. Aceasta scindare a evoluat pâna într-atât încât sa nu se mai stie daca, la ora actuala, exista o GEOGRAFIE ale carei coordonate sunt analizate separat (metoda dialectica) dar integrate apoi în unitate (metoda sintezei) sau daca, dimpotriva, dintr-un fost tot unitar s-au despartit, irevocabil, doua stiinte cu cai divergente…

Definitii ale geografiei

Pentru a analiza originile fenomenului de segregare aparut în câmpul geografiei, cercetatorii se bazeaza pe o serie de definitii ale acestei stiinte, evolutia în timp a acestora fiind în masura sa reflecte evolutia rupturii aparute între ramurile sale, geografia fizica si geografia umana. Astfel, în acceptiunea lui Varenius (1650), obiectul “geografiei generale” era atât studiul Pamântului ca întreg, cât si focalizarea atentiei asupra lanturilor cauzale care determina fenomenele din cuprinsul acestuia. Camille Vallaux (1925) introducea diferentierea geografie fizica (stiinta a naturii) si geografie umana (stiinta socio-umana). Cercetatorul rus G. Sauskin (1961) conecta geografia fizica si cea umana prin aceea ca servesc unui scop comun: acela de a cunoaste “contradictiile dintre societate si natura rezultate din interactiunea ce se naste între ele si dezvoltarea productiei”. Mai actual, Hetner afirma ca subiectul pe care ar trebui sa se axeze geografia este “cunoasterea regiunilor Pamântului si a modului în care difera una de alta”. Paul Vidal de la Blache defineste geografia ca fiind “stiinta locurilor”, iar accentul trebuie pus pe “diversitatea sociala asociata cu diversitatea locurilor”. Dictionarul Colegiului American a emis formularea de “study of areal differentiation”.

Scoala româna

Scoala româna de geografie