Delta Dunarii - Rezervatie a biosferei


„Între fluviile care au renume si care sunt navigabile când vii de la mare este si Istrul...” -nota Herodot din Halicarnas în Istorii (484-425 î. Hr.), cea mai veche descriere a tinuturilor de la Dunarea de Jos; Publius Ovidius Naso(cca 10-15d. Hr.) remarca si el ca „...Danubiu-i cel mai mare,/Mai jos de Nil sa fie, el nu vrea nicidecum”.
Al doilea fluviu al Europei si al 26-lea din lume, cu aproape 2900km lungime, peste 800 000km2dimensiunea bazinului populat de cca 80 000 000 locuitori din opt tari - aceasta ar fi cartea de vizita a generoasei cai de apa ce-si îndeplineste statornic de milenii rolul „drumului mare”cunoscut, apreciat si „batut” de barcaze feniciene, trireme grecesti, galere romane, corabii si caravele bizantine, genoveze, galioane venetiene, bolozane turcesti, siece cazacesti, remorchere, slepuri si motonave în vremurile mai noi. „Istros” în limbajul argonautilor si în mitologia de pe malurile Nilului, „Phisos” la fenicieni, „Danare”- „Donaris” la traco-geti, „Istrus” - „Histr”- „Danubius” pentru romani, „Rio Divino” de la curtea lui Carol Quintul si „Le roi des fluves de l’Europe” în opinia lui Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul României ultimii 1075km încheindu-ti calea prin Delta - cea mai reprezentativa de pe batrânul continent si una dintre cele mai complexe din lume.
„Intrata pe pamânturile tarii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Deflieul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, somptuosul, mirificul evantai al deltei”(Geo Bogza). Este un capat de lume original, unic în felul sau: cel mai tânar pamânt al Europei vecin unora dintre cei mai batrâni munti ai planetei(Macin, masiv hercinic, cca 400 milioane de ani) - petec de ape si pamânt vesnic în lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, gârle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine într-o ampla, permanenta metamorfoza. Nu-i de mirare asadar c