DESPRE PESTERI

Pesterile sunt cavitati ( gauri ) adânci si vaste în roca. Exista doua tipuri mari de pesteri :
pesterile primare, care se formeaza odata cu roca care le adaposteste
pesteri secundare, care se formeaza dupa ce roca a capatat o forma.

Din categoria pesterilor primare fac parte pesterile din lava. Acestea se formeaza astfel : când erupe un vulcan, lava se scurge pe versanti. În contact cu aerul partea exterioara a unui astfel de râu de lava se raceste si formeaza asa-numitele tuburi de lava. Acestea au o crusta tare în exterior, iar restul de lava continua sa curga prin interiorul tubului. Când vulcanul nu mai erupe, lava înca lichida se va scurge din interiorul tuburilor. Astfel apar o serie de spatii goale ca niste tuneluri, cu peretii foarte, foarte netezi. Exista asemenea „tuneluri de lava“ celebre, printre care pestera Fujisan din Japonia care are o lungine de 1,2 kilometri sau cele din Hawaii care pot atinge si 60 de kilometri lungime.
Din categoria pesterilor secundare fac parte pesterile carstice. Se numesc astfel datorita felului în care se formeaza: apa de ploaie sau apa subterana acida patrunde printr-o mica crapatura în roca si dizolva calcarul din aceasta, scobind stânca zi de zi, timp de sute de mii de ani, pâna gaseste o “iesire”. Astfel apar cavitati de dimensiuni impresionante, unele întinzându-se pe lungimi de zeci (sau chiar sute) de kilometri, de exemplu Pestera Vântului din Muntii Padurea Craiului ( care are 50 de kilometri ) sau Sistemul de Pesteri Mammoth din SUA ( care au 570 de kilometri ).
În pesterile umede, apele infiltrate în tavan formeaza încet, încet picaturi. Aceste picaturi contin calcit care se depune, strat dupa strat, formând un “turture” – stalactita. Acestea pot fi formatiuni foarte fine, ca de exemplu cele din Pestera lui Adam, din Muntii Cernei, care au lungimi de 4-8 centimetri si grosimi de 1 centimetru si care se misca în bataia aerului cald din pestera! Picaturile de apa care cad pe podeaua pesterii form