Amplitudinea termica – rezulta din diferenta obtinuta între media lunii celei mai calde si a celei mai reci (Câmpia Româna, Podisul Dobrogei – 25-26ºC).
Ape de adâncime – ape captive, provenit prin infiltrari de foarte lunga durata din apele de suprafata si care se reîmprospateaza în cicluri seculare sau chiar geologice.
Bara de la Sulina – acumularea de aluviuni la varsarea bratului Sulina în Marea Neagra, aluviunile în suspensie se decanteaza brusc la contactul cu apele sarate ale marii.
Brize marine – vânturi locale în zona litorala care provoaca în perioada calda a anului modelarea temperaturii si cresterea umezelii aerului pe o fâsie de 25-30 km. departare de tarm.
Câmpie de subsidenta – tip genetic de câmpie, de scufundare lenta, cu râuri divagante în cadrul Câmpiei Româna (Titu, Gherghitei, Buzaului, Siretul Inferior).
Câmpie piemontana – câmpie înalta, ce ajunge la 300 m., la contactul cu dealurile, având o cuvertura subtire de pietrisuri (câmpii Pitestiului, Târgovistei, Ploiestiului, Râmnicului).
Câmpie tabulara – câmpie neteda, cu interfluvii foarte largi, care reprezinta cea mai mare parte a Câmpiei Române (Burnazului, Boianului, Baraganului, Vlasiei).
Comertul interior – activitate economica caracterizata prin schimbul de marfuri si servicii în interiorul unei tari si care mijloceste legaturile dintre productie si consum.
Curent de compensatie – transferul apelor care urca de la adâncime spre suprafata apelor mai putin sarate, din Marea Neagra spre Mediterana, pentru a compensa denivelarea produsa prin deplasarea apelor mai sarate.
Cute diapire – strate ridicate pâna la verticala ce aduc, din adânc, sâmburi de sare în Sucarpati si Depresiunea colinara a Transilvaniei
Depresiune golf – depresiuni largi din vestul Muntilor Apuseni, între muntii Zarand, Codru-Mona, padurea Craiului. Ses, ca niste golfuri ale Câmpiei de Vest: Zarand, Beius, Vad (Borod).
Foehn – vânt local, la începutul primaverii, care determina încalziri (nordul M. Fagaras, nord-estrul M. Cândrel).
Fond funciar – totalitatea suprafetelor terenurilor aflate în limitele unei tari, regiuni, judet, oras, comuna si care se refera la categoriile de folosinta: pamânt arabil, vii, livezi, pasuni, fânete, ape, terenuri ocupate cu constructii, etc.
Influente climaterice pontice – actiuni ale maselor de aer în miscare, care se desfasoara de-a lungul litoralului, cu ierni blânde si veri calde, sub forma brizelor, care provoaca în perioada calda a anului, modelarea temperaturii si cresterea umezelii aerului pe o fâsie de 25-30 km. departare de tarm.
Influente climatice baltice – actiuni ale maselor de aer în miscare, provenite dinspre nord (Marea Baltica9, localizat în partea nord-estica a tarii noastre, al caror efect îl reprezinta precipitatiile bogate si temperaturile foarte scazute iarna.
Influente climatice de ariditate – actiuni ale maselor de aer în miscare, de provenienta est-europeana, localizate în Baragan si Podisul Moldovei, al caror efect îl reprezinta continentalismul accentuat, marcat prin ierni foarte reci si veri fierbinti, cu secete frecvente.
Inversiune de temperatura – stagnarea aerului rece pe fundul depresiunilor si vailor (maramures, Zarand, Beius, Brasov, Ciuc, Petrosani, Hateg).
Izoterma anuala – linia care uneste punctele cu valori egale ale temperaturii medii anuale.
Jugul intracarpatic – un aliniament de spinari muntoase scunde, formate din sisturi cristaline si calcare, între Muntii Apuseni si Carpatii Orientali, care, în paralel, la vest este bordat de maguri din roci dure, mai joase, care închid numeroase depresiuni.
Lac glaciar – lac format în excavatiile sapate de fostii ghetari cuaternali (Balea si Podragu Mare – M. Fagaras, Gâlcescu – M. Parang, Bucura si Zanoaga – M. Retezat).
Liman maritim – lac natural format la gurile râurilor dobrogene, de catre curentul de suprafata al Marii Negre, prin împingerea aluviunilor fluviale si a nisipurilor marine paralel cu tarmul si construirea e cordoane litorale (Mangalia, Techirghiol).
Loviste – soluri hidromorfe, cu surplus de umiditate, prezente în Lunca si Delta Dunarii si în unele parti din Câmpia de Vest.
Nod feroviar – centru în care intersecteaza cel putin cinci cai ferate (Timisoara, Ploiesti, Brasov, Faurei).
Platforma continentala – prelungirea uscatului sub mare, este o câmpie invadata de apele marii în ultima perioada a cuaternarului.
Platforma de eroziune – suprafata de eroziune, slab fragmentata, prezente pe interfluvii afectate de modelare îndelungata.
Port fluvio-maritim – port dunarean în sectorul fluvio-maritim dintre Braila si Sulina (Braila, Galati, Tulcea, Sulina).
Potential amenajabil al râurilor – capacitatea de productie medie anuala a tuturor hidrocentralelor care s-ar putea amenaja pe cursurile de apa, la debite medii.
Sat adunat – asezare rurala cu casele grupate, strânse unele lânga...