Fluviul Dunarea
General
reprezinta una din componentele esentiale ale pozitiei geografice a tarii noastre, alaturi de Carpati si Marea Neagra
tara dunareana – aproximativ 38% din lungimea acestui fluviu si partea cea mai importanta ca debit si nagivatie, inclusiv gurile sale, se situeaza în teritoriul românesc
cel mai important fluviu din Europa
izvoraste din Muntii Padurea Neagra (Germania)
se varsa în Marea Neagra prin trei brate
Chilia
Sulina
Sfântu Gheorghe
de la izvoare pâna la varsare strabate teritoriul a opt tari
Austria
Bulgaria
Germania
Iugoslavia
România
Slovacia
Ucraina
Ungaria
trec prin capitalele
Viena
Bratislava
Budapesta
Belgrad
în drumul sau, taie de-a curmezisul multe lanturi muntoase si dreneaza numeroase câmpii
Geneza
formarea cursului se face în pleistocen
Lungimea
totala – 2.857 km.
1.075 km. (38%) – tangent sau traverseaza teritoriul tarii noastre
Debitul
al doilea din Europa dupa Volga
la intrare – 5.560 m3./sec.
la prima bifurcatie – 6.470 m3./sec.
Afluentii
afluenti principali – aureola în jurul Carpatilor
Tisa
Siret
Prut
afluenti de ordin doi – directii radiale
Nera
Cerna
Jiu
Olt
Arges
Ialomita
Sectoarele
Defileul Bazias – Orsova
forma de defileu
asezat între
Muntii Banatului
muntii de pe teritoriul Iugoslaviei
lungimea – 134 km.
cel mai lung defileu din Europa
prezinta
sectoare înguste
Cazanele Mari
Cazanele Mici
largiri (bazinete)
Moldova Veche
Orsova
lacul Portile de Fier I
imens lac de acumulare
între Muntii Almajului si Podisul Mehedinti
în sudul Muntilor Locvei
asigura apa
sistemului hidroenergetic
de navigatie
construit în colaborare cu Iugoslavia
se rezolva problema navigatiei pe Dunare
valoare turistica
Sectorul Portile de Fier – Calarasi
curs domol
albie
800 m. latime medie
pescaj minim de 2 m. (la ape mici)
vecini
stânga – Câmpia Româna
dreapta – Câmpia înalta a Dunarii (Bulgaria)
Ostrovu Mare
Portile de Fier II
acumulare de apa
contribuie la
hidroenergie
dezvoltarea navigatiei
cresterea pescajului
orasul Giurgiu
cu pod peste Dunare
construit în colaborare cu Bulgaria
rol important în transport
Sectorul Calarasi – Braila
de la Calarasi se îndreapta spre nord
se desface de doua ori în câte doua brate, cuprinzând doua incinte
Balta Ialomitei - între
Dunare
bratul Borcea
Insula Mare a Brailei sau Balta Brailei - între
Dunarea Veche (Macin)
bratul Dunarii Noua (Cremenea)
înainte erau
zone mlastinoase
cu gârle si lacuri
în prezent sunt
îndiguite
drenate
cultivate agricol
la Cernavoda
pod peste Dunare
spre Constanta
calea ferata
soseaua
începe canalul Dunare – Marea Neagra
la Giugeni-Vadu Oii
pod peste Dunare
începe canalul Bucuresti – Constanta
Sectorul Braila – Sulina
corespunde Dunarii maritime
ocoleste pe la nord Podisul Dobrogei
se îndreapta spre mare, formând, la varsare, delta
bratele sunt
la Patlageanca
Chilia
Tulcea
aval de Tulcea
Sulina
Sfântu Gheorghe
prezinta adâncime ce asigura navigatia navelor maritime cu pescaj de 7 m.
Volumul apelor fluviale
pe brate
Chilia – 60%
Sulina – 18.8%
Sfântu Gheorghe – 21,2%
la Sulina
canalizat pentru navigatie
se scurge cea mai mica cantitate de ape
se navigheaza deoarece este cel mai scurt si rectiliniu
cel mai redus coeficient de sinuozitate
Cantitatea de aluviuni transportata anual
58,7 milioane tone
aluvionarea continua a Deltei si înaintarea ei spre mare în dreptul gurilor se datoreste acestei cantitati mari de aluviuni pe care Dunarea le depune în
Delta
mare
se explica
formarea “barei” de la Sulina
deltele secundare de la
gura Chiliei
dreptul insulei Sacalinu Mare
lânga bratul Sfântu Gheorghe
datorita decantarii bruste a aluviunilor în suspensie, la contactul cu apele sarate ale marii
Importanta Dunarii
Transport fluvial
pot naviga nave cu pescaj de
2 m. pe Dunarea fluviala
7 m. pe Dunarea maritima
se efectueaza o parte a schimburilor comerciale dintre tarile din
Europa centrala
sud-estul Europei
pe parcursul Dunarii s-au dezvoltat orase cu functiuni portuare
Porturi fluviale
Orsova
sub 25....