Energia electrica II
De ce anume acum a aparut întrebarea: ce asteapta omenirea – foamea energetica sau belsugul energetic? De pe paginile ziarelor si jurnalelor nu dispar articolele despre criza energetica. De la petrol izbucnesc razboaie, înfloresc si saracesc state, se schimba guverne. Comunicarile despre lansarea noilor instalatii si noilor inventii în domeniul energeticii au devenit sensatii ziaristice. Se proiecteaza programe energetice mari, realizarea carora necesita eforturi enorme si cheltuieli colosale.
Daca la sfîrsitul secolului XIX cea mai raspîndita în prezent energie – electrica – juca un rol auxiliar si neînsemnat în balansul energetic mondial, atunci în 1930 în lume se producea cca 300 miliarde kW/h de energie electrica, iar în 1994 aceasta cifra a ajuns la 13000 miliarde kW/h.
Nivelul material, în cele din urma si cel spiritual al omenirii se afla în dependenta directa cu cantitatea de energie pusa la dispozitie. Pentru a extrage un minereu, pentru a obtine din el metal, pentru a construi o casa, pentru a face orice lucru, trebuie de folosit energie. Dar necesitatile omului cresc cum timpul, însa si numarul populatiei creste.
Savantii si inventatorii demult au prelucrat diferite mijloace de producere a energiei, în primul rînd a celei electrice. Ar trebui de construit cît mai multe centrale electrice, si energie va fi atît cît e necesar! S-ar parea ca aceasta este solutia acestei probleme grave, însa aceasta rezolvare a situatiei creaza un sir de alte probleme.
Legile riguroase ale naturii afirma ca se poate primi energie folositoare doar prin schimbarea ei din alte forme. Perpetuum-mobile, producatoare de energie obtinuta din nimic, cu parere de rau, sînt imposibile. Dar structura energeticii mondiale la ziua de azi s-a stabilit asa, fiecare 4 din 5 kilowati sînt obtinuti în principiu prin aceeasi metoda, prin care omul primitiv se încalzea, adica prin arderea de combustibili,