Ficaria verna
Perena. Planta glabra, de 15-30 cm inaltime, cu tulpina dezvoltata, cu frunze pana aproape de floare, ascendenta sau ramificata, cu fibre radicale tuberizate; tuberculii de forma ovoida sau mai mult sau mai putin alungita, brun deschisi. Frunze carnoase, lucioase, rotund sau triunghiular cordate, cele inferioare lung petiolate, cele superioare scurt petiolate si unghiular cordate. Lobii bazali ai laminei indepartati sau se ating. La subtioara frunzelor se dezvolta adesea muguri mici, ovoizi (bulbili) prin care planta se inmulteste vegetativ. Florile de 2,5-3,5 cm in diametru. Sepale trei, subtiri, galbui-albe sau galbui-verzi, pieloase, glabre. Petale 8-12, galbene, lucioase, alungit eliptice, lungi de 10-18 mm si late de 4-7 mm, la baza cu gropite nectarifere acoperite cu solzi. Nucule mai mult sau mai putin rotunde invers ovate, spre baza ingust alungite, la partea superioara umflate, cu cioc foarte scurt, putin ascutit sau obtuz.
Statiunea In paduri, tufisuri, livezi, parcuri si gradini, pe sol umed, in regiunea de campie.
Intrebuintari Frunzele tinere se intrebuinteaza ca salata. In timpul coacerii fructului, planta - dupa unele date - devine toxica. Radacinile, frunzele si tulpinile mai inainte se intrebuintau in medicina contra bolilor de piele, hemoroizilor, scorbutului sub numele de "Radix et Herba Chelidonii minoris".
Ranunculus auricomus
(Nume derivat de la cuvantul latin "rana" - broasca, deoarece multe specii de Ranunculus cresc in locuri apoase, unde traiesc si broastele).
Planta perena, inalta de 15-50 cm, cu rizom scurt, vertical, cu radacini fibroase foarte numeroase, la colet adeseori cu resturile fibroase ale frunzelor vechi. Frunze bazale 1-3, lung petiolate, cu limb rotund, cordat sau reniform, mici sau mijlocii, late de 2-5,5 cm, cu sinul bazal larg deschis, de obicei nedivizate, de jur imprejur dens si marunt sau mai dur dintate, adeseori la varf cu 1-3 dinti mai mari, glabre sau mai mult sau mai putin pubescente. Tulpina cu
