Caracteristici geografice

Fluviul Orinoco este unul dintre cele mai lungi fluvii sud-americane, cu o lungime de 2 560 km. Izvorul sau este în regiunea muntoasa a Guianei, pe versantul Sierra Parima, in sud-estul Venezuelei, la granita cu Brazilia. Fluviul curge spre nord-vest, pâna la un punct în apropiere de La Esmeralda, unde se divide. Un brat, numit Casiquiare, se îndreapta spre sud pe o portiun de 290 km, dupa care se varsa în Río Negro, un afluent al Amazonului. Bratul principal contiunua spre nord-vest, spre orasul San Fernando de Atabapo, formând granita naturala între Venezuela si Columbia. Dupa confluenta cu râul Apure, Orinoco se îndreapta spre nord-est si traverseaza câmpiile Llanos, înainte de a se varsa în Oceanul Atlantic.
Orinoco, cu o latime medie de 6 km, are numerosi afluenti, printre care si râurile Caura si Caroní. Delta fluviului, cu o suprafata de 21000 km2, se întinde pe o lungime de 190 km de la punctul de varsare în Atlantic. Întregul bazin al fluviului se întinde pe o suprafta de 1200000 km2,. Orinoco este navigabil pentru navele de tonaj mare pe o lungime de 420 km, de la Ciudad Bolívar, principal centru comercial al bazinului, pâna la varsare. Este navigabil pentru navele mai mici pe o distanta de 1600 km.
Istorie
Când Columb, în cea de-a treia calatorie, a aruncat ancora în fata deltei fluviului Orinoco, a întâlnit o vegetatie si o clima atât de placuta încâat a denumit aceasta regiune: “Paradisul Pamântului”.

Un an mai târziu, conchistadorul Alonzo da Hojeda, împreuna cu Juan da Cosa au ajuns la strâmtoarea pe care Culumb o numise “Gura dragonului” si care desparte insula Trinidad de continent. Vazând în delta marelui Orinoco asezari ale bastinasilor, construite pe apa si parându-i-se ca aceste locuinte ar semana cu cele venetiene, a numit tinutul “Venezuela”, adica “Mica Venetie”. De atunci, tara udata de apele fluciului Orinoco poarta numele de Venezuela.
Primul om de stiinta care a cercetat apele Orinocului a fost Alexander