Insulele Canare

Situate la numai 100 km departare de tarmul Africii (Capul Yubi din Maroc), insulele, in numar de 11, la care se mai adauga citeva stinci, se desfasoara pe 475 km in long si aprox. 190 km in latitudine.
Dintre acestea, 7 sunt mai mari: Tenerife – 1929 Km patrati, Fuerteventura – 1659 Km patrati, Grand Canaria – 1532 Km patrati, Lanzarote – 806 km patrati, Gomera – 352 Km patrati, La Palma – 265 Km patrati, Hierro – 224 Km patrati. Alte 3 insule – Alegranza, Graciosa si Montana Clara – se gasesc in partea de E, iar Isla de Lobos intre Lanzarote si Fuerteventura, in strimtoarea Bocayna.
Originea vulcanica a insulelor confera trasaturi de relief specifice, de regula cu forme circulare ( Gran Canaria, Gomera) si cu virfurile cele mai inalte( conuri vulcanice) in centrul lor. Sunt constituite din andezite, bazalte, materiale piroclestice si cenusda vulcanica.
Insulele sunt situate in raza de influenta a alizeelor, iar o ramura a curentului cald Gulf Stream scalda partea vestica a arhipelagului. Parte estica a arhipelagului este sub influenta vanturilor uscate din sahara Vestica. Din aceasta cauza, precipitatiile nu sunt in cantitati mari (300 – 500 mm /an) si cad in timpul citorva ploi, fapt ce determina ca apa dulce4 din insule sa constituie o problema. Arhipelagul este situat in drumul navelir care se indreapta de la Gibraltar catre Capul Bunei Sperante ( Africa de Sud) si catre Rio de Janeiro (America de Sud).
Temperatura vartiaza intre 18 si 25* C in cursul anului, de aceea fiind denumite si “Insulele primaverii”.
Vegetatia naturala, specifica regiunii tropicala, se mai gaseste pe inaltimile mari ale conurilor vulcanice si este reprezentata prin brazi, fagi, ferigi, etc. In insulele mici, nelocuite, cum sunt Alegranza, Montana Clara, Graciosa, Roqueta si Salmor se gasesc sopirle de dimensiuni mari din genul Iguana, urmasii formelor gigantice din mezozoic.
Ca urmare a popularii insulelor din timpuri vechi, ele sunt lipsite de vegetatia naturala