JUDETUL CALARASI
Asezare. Judetul Calarasi este situat in partea de sud-est a Romaniei si a Campiei Romane, pe malul stang al Dunarii (Km 452 - 300), la granita cu Bulgaria, avand o suprafata de 5088 kmp (2,13% din suprafata Romaniei).
 Relieful campiei este reprezentat de interfluvii netede numite campuri (Hagieni, Jegalia, Ciulnita, Andolina, Cucuveanu, Milotina, Argovei, Ciornuleasa, Sohatu), acoperite in mare parte de depozite loessoide, intrerupte de mici depresiuni numite "crovuri" si de vai inguste de tip "mostiste".
 Apele de suprafata sunt reprezentate de fluviul Dumarea care delimiteaza la sud si sud-est teritoriul judetului. In afara raului Arges si a afluentului sau Dambovita, care prin sectoarele lor inferioare dreneaza partea de vest a judetului celelalte rauri apartin retelei autohtone (Rasa, Barza, Argova, Vanata, Belciugatele, Luica etc.).
Lacurile naturale sunt: Iezerul Calarasi (656 ha) si Lacul Mitreni (lacuri de lunca). De-a lungul Vaii Mostistei si afluentilor ei s-au realizat lacuri de baraj artificial in scop de retentie (irigatii si pisicultura);
 Clima apartine in totalitate sectorului temperat continental. Sudul judetului se individualizeaza prin veri calde si ierni mai blande. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 10,3oC la Fundulea si 11,3oC la Calarasi. Maximele absolute inregistrate pana in prezent au atins la 10 august 1957, + 44oC la Valea Argovei si +41,4oC la Calarasi. Minima absoluta a fost inregistrata la Calarasi, de -30oC la 9 ianuarie 1938.
 Precipitatiile inregistreaza valori medii la fel de omogene ca si temperaturile, intre 500-540mm, dar in anii secetosi scad sub 400 mm.
Vegetatia naturala apartine zonei de stepa si lunca, puternic modificata prin interventia omului. Se remarca cateva palcuri de padure Zavoaiele de lunca sunt formate din plop, salcie, ulm, frasin si plantatii de plop euroamerican.
Fauna adaptata conditiilor de mediu, este bine reprezentata de rozatoare, pasari, insecte. Fac obiectul vanatorii: iepurele, capriorul, mistretul, vulpea, dihorul, bizonul, nevastuica, iar dintre pasari fazanul, prepelita, potarnichea, rata si gasca salbatica, lisita, gainusa de balta si altele.
Populatia judetului era, la 1 ianuarie 1998, de 332494 locuitori (1,4% din populatia tarii), din care 50,4% femei. Resedinta judetului, municipiul Calarasi, situat pe malul stang al Borcei, cu peste 78000 locuitori. Celelalte orase au sub 50000 locuitori: Oltenita, Budesti, Fundulea, Lehliu-Gara. Exista 48 de comune si 157 sate (din care 7 apartin oraselor).
Preistoria si Istoria. Teritoriul judetului Calarasi constituie unul din segmente cele mai importante ale zonei Dunarii de Jos, un nucleu-centru de formare si raspandire a mai multor civilizatii. Conditiile extraordinare de habitat (apa, padurea, sursele de materii prime, hrana) au favorizat popularea acestor teritorii inca din paleoliticul superior. Calarasii au o arie de interferenta a mai multor civilizatii, printre cele mai evoluate din lume pentru mileniile V si IV i.H. Culturi materiale precum Hamangia, Bolintineanu, Boian sau Gumelnita au cunoscut o dezvoltare exceptionala pe aceste meleaguri. Bogatia si unicitatea vietii spirituale a acestor populatii exprimata mai ales prin statuetele antropomorfe, zoomorfe sau prin machetele de sanctuare si altare - adevarate capodopere ale artei preistorice universale au determinat studierea lor in marile universitati din lume. Civilizatii preistorice ca Boian, Gumelnita (neo-eneolitic), Cernavoda-Renie, Coslogeni (epoca bronzului) poarta toponime calarasene. Urmele tracilor timpurii, in fapt purtatorii culturii Coslogeni, au fost descoperite pana pe tarmurile Marii Egee, coasta Atlanticului si chiar centrul Europei. Vestigiile getice si romane descoperite in numeroase asezari antice (Durostorum, Pietroiu, Unirea, Chirnogi, Radovanu) au continuat traditia de cultura si civilizatie a acestor teritorii dunarene, marturii pastrate cu sfintenie la Muzeul de arheologie din Oltenita si Muzeul Dunarii de Jos din Calarasi.
Epoca prefeudala si feudalismul timpuriu poarta amprenta culturii romano-bizantine si bizantine iradiate de cetatile construite pe Dunare, dintre care subliniem aici aportul extraordinar al cetatii bizantine Vicina, construita pe insula Pacuiul lui Soare. Capitala a unei regiuni de la nordul Dunarii, Vicina va deveni si un foarte puternic centru politic, comercial si spiritual in sec. X-XIII, o adevarata placa turnanta a intregii Europe. In secolul al XII-lea, Vicina a fost centrul unei formatiuni prestatale dunarene ce ocupa, in linii generale, si teritoriul actalului judet Calarasi.
Primul mitropolit al Tarii Romanesti a fost Iachint de Vicina ! Ruinele acestei faimoase cetati-metropola se afla la mai putin de 20 de...