Malul Stang

Parisul este capitala si cel mai mare oras al Frantei. Orasul este traversat de râul Sena, care împarte orasul în doua parti - Malul Drept, în partea de nord a Parisului, si Malul Stâng, în partea de sud.

Istorie
Nucleul istoric al Parisului este Ile de la Cité, o insula mica din care mare parte este ocupata de impresionantul Palais de Justice si de catedrala Notre-Dame de Paris. Insula este conectata cu una mai mica, Ile Saint-Louis, care este ocupata de case construite în secolul XVII si XVIII. Caracteristicile majore ale Parisului sunt cheiurile strajuite de copaci de-a lungul Senei - în special pe malul stâng cu vânzatorii ambulanti de carti (faimosii buchinisti, podurile istorice care traverseaza râul si bulevardele precum Champs-Élysées.
Parisul a fost ocupat de un trib galic pâna când au ajuns aici romanii în 52 î.Hr.. Invadatorii se refereau la ocupantii anteriori ai orasului ca parisii, însa au numit orasul Lutetia, care înseamna "loc mlastinos". Aproximativ cincizeci de ani mai târziu orasul s-a întins si pe malul stâng al Senei, într-o zona care a ramas si astazi cu numele Cartierul latin, si a fost redenumit "Paris".
Ocupatia romana s-a încheiat în 508, când Clovis I a facut orasul capitala dinastiei Meroviengienilor a francilor. Invaziile vikingilor din secolul IX a obligat parizienii sa construiasca o fortareata pe Ile de la Cité. În cursul uneia dintre invazii Parisul a fost cucerit de catre vikingi, probabil sub Ragnar Lodbrok, care a primit o recompensa uriasa pentru a pleca pe 27 martie 845. Slabiciunea ultimilor regi Carolingieni a dus la cresterea puterii contilor Parisului. Odo, Conte de Paris a fost ales ca rege al Frantei de catre lorzii feudali în timp ce Charles al III-lea avea pretentii la tron. Pâna la urma, în 987, Hugo Capet, conte de Paris, a fost ales de lorzii feudali dupa moartea ultimului urmas Carolingian.
În cursul secolului XI orasul s-a întins pe malul drept. Secolele XII si XIII, care includ domnia lui Filip al II