MODELAREA FETEI PAMÂNTULUI



Sa privim în jurul nostru. Ce vedem? Întinderi de ses, strabatute de râuri serpuitoare ce curg prin lunci mai mult sau mai putin adâncite; sau coaste de dealuri taiate de vai, uneori cu râpe, deschise ca niste "rani"; sau rupturi stâncoase de munte înalt,cu pereti verticali si creste semete fin dantelate. O nesfârsita gama de forme ce tradeaza o migaloasa munca de sculptare a fetei Pamântului. Este opera agentilor modelatori ai scoartei terestre ce dau dimensiune, variatie si frumusete lumii ce ne înconjoara si pe care o cuprindem sub numele general de peisaj.
Formele de relief sunt rezultatul unei lupte dintre doua forte: cele interne care au tendinta sa deniveleze scoarta terestra prin ridicarea muntilor si dealurilor si fortele externe care încearca sa diminueze denivelarile, sa le anuleze, sa netezeasca totul. Însumarea acestor forte ce lucreaza cu plus si minus au ca rezultat relieful.
Fortele externe au la baza doua energii fundamentale: cea termica si cea gravitationala. Rezultatul lor, formele de relief, depind însa de alti factori: în primul rând de agentul modelator (aerul, apa sub diferite forme, vietuitoarele), de natura rocii sculptate (în functie de duritate si de rezistenta la agresiunea agentilor) si de structura, adica de modul de asezare a rocilor. În functie de combinarea acestor factori rezulta o anumita forma de relief, iar îmbinarea formelor individuale dau un anumit tip de relief.
Aerul ca agent extern are un rol în pregatirea rocii pentru ceilalti agenti. Noaptea aerul se raceste, ceea ce duce la contractarea mineralelor. Prin aceasta alternanta de dilatare si contractare rocile crapa si se dezagrega. O acumulare de blocuri dezagregate formeaza un grohotis.
Vântul, care nu este decât aer în miscare poate fi un redutabil agent modelator. El se poate încarca cu boabe de nisip sau fragmente minerale cu care poate roade o roca. În acest fel vântul poate sculpta rocile cele mai dure dând nastere la variate form