MUNTII SEMENIC

1. Introducere

Regiune mult indragita, natura care ispiteste curiozitatea drumetului, daruindu-i depline satisfactii, Muntii Semenic se identifica cu distincta si permanenta oferta pentru recreatie in mijloc de lume carpatica.
Desi Muntii Semenic nu sunt inalti, natura peisajului deosebit de expresiva si originala, numeroase obiective turistice, diversitatea atractiilor si conditiilor de confort, pentru vizitatorii si iubitorii drumetiei fac din ei o regiune de exceptie in cadrul spatiului geografic al Carpatilor Românesti. Muntii Semenic concureaza numeroase masive carpatice cu medii de 1800-1900 m.
Muntii Semenicului fac parte din grupa sudica a Carpatilor Occidentali, culminând cu Vârful Piatra Goznei (1447 m) si Vârful Semenic (1445 m) si reprezinta un important nod hidrografic – „castelul de apa al Banatului” – din care izvorasc Timisul, Nera, Bârzava etc.
Desfasurati ca o dorsala orientata de la nord-nord-est catre sud-sud-vest, Muntii Semenic prin infatisare altitudine si masivitate reprezinta cea mai importanta subunitate din regiunea montana a Banatului, având interfluvii inalte cu infatisari de poduri largi si foarte putin valurite, pastrând forme de relief cu aspect ruiniform (câteva vârfuri slab conturate si inecate in blocuri de roca degradata), generate de procese inghet-dezghet, actiunea zapezii si a ploilor.
















2. Pozitia geografica, trasaturile de ansamblusi limitele Muntilor Semenic


Marcând nucleul orogenului regional, Masivul Semenic se afla incadrat pe trei laturi de arii depresionare si culoare tectonice adânci. Numai la margina de vest, la contactul cu Muntii Aninei, unde vaile Bârzava si Poneasca au trasee de sens opus, se remarca o nota de discontinuitate geomorfologica mai limitata, uneori cu evidente caractere de tranzitie.
Flancarea lui periferica de trepte când mai largi si cu denivelari ponderate, când mai înguste si cu sectoare de abrupturi I-au conturat, împreuna cu arealele