Aparitia norilor se datoreaza cantitatii de vapori de apa ce se gaseste în atmosfera la diferite înaltimi. Notiunea de nebulozitate este data de gradul de acoperire a boltii ceresti cu nori, indiferent de înaltimea la care ei se afla. La fel cum apa în atmosfera se afla în cele tri stari de agregare: solida, lichida si gazoasa, tot asa se va întâlni si în compozitia norilor. Când conditiile devin prielnice pentru aparitia picaturilor fine de apa si a cristalelor de gheta într-un ansamblu aflat în suspensie la o înaltime oarecare deasupra Pamântului, se poate spune ca s-a format un nor. Aerul cald ridicându-se, antreneaza si vaporii de apa care se gasesc în cea mai mare parte la suprafata marilor si oceanelor. în straturile superioare, dând de temperaturi scazute, se vor condensa sau chiar sublima, trecând direct în stare solida. Si în cazul norilor, ca si al cetii, apa se gaseste în stare lichida sau solida, în functie de temperatura aerului: la temperaturi pozitive se afla sub forma de picaturi, la temperaturi între 0 si -30 grade Celsius poate fi sub forma de picaturi, dar si sub forma de cristale de gheta, iar la temperaturi între -30 si -50 grade Celsius, numai sub stare solida, adica de cristale de gheata. Clasificarea norilor în functie de înaltime
:
nori superiori (între 6-13 km):
Cirrus Cirrocumulus Cirrostratus
nori mijlocii (între 2-6 km):
Altocumulus Altostratus Nimbostratus
nori inferiori (pâna la 2 km):
Cumulonimbus Cumulus Stratus Stratocumulus
     Clasificarea norilor în functie de starea de agregare a apei care se afla în compozitia lor:
? nori formati din particule lichide: Stratus, Stratocumulus, Cumulus, Altocumulus. Contin picaturi de apa de dimensiuni foarte mici (0,005 mm) care fomeaza ceata, picaturi de dimensiuni mici si mijlocii (0,5 mm) care formeaza burnita si picaturi mari (pâna la 5 mm) ce formeaza ploaia;
? nori formati din particule solide: Cirrus, Cirrocumulus, Cirrostr