PARTICULARITATILE BIOPEDOGEOGRAFICE
ALE ROMÂNIEI

Elementele biopedogeografice sunt: vegetatia, fauna si solurile
Caracteristici generale
sunt determinate de clima în special ( formatiuni biopedogeografice zonale; dar si de relief ( formatiuni biopedogeografice azonale
sunt interdependente
activitatea antropica a influentat negativ elementele biopedogeografice mai ales prin despaduriri
exista un mozaic de tipuri biopedogeografice dispuse în trepte concentrice impuse de relief
pozitia pe Glob în cadrul zonei temperate include România în zona biopedogeografica a stepei, silvostepei si al padurii de stejar
relieful determina aparitia unei zonalitati altitudinale (etajare) cu aparitii de paduri de gorun, fag si conifere si a pajistilor alpine
se diferentiaza unitati zonale, etaje si unitati intrazonale

A. UNITATILE ZONALE:
a. ZONA STEPEI SI SILVOSTEPEI - 0-300 m
1. Stepa – 0-100m
- caracteristica: C. Baraganului, Dobrogea central-sudica, sudul Pod. Moldovei
Dep. Elan, C. Bahluiului, SV C. Banatului, Lunca Dunarii-stepa secundara
- vegetatia ( ierburi marunte xerofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1
2. Silvostepa: - 100-300 m
- caracteristica: C. Moldovei, E Pod. Bârladului, SE Colinelor Tutovei, C. Tecuci, C. Râmnicului, V C. Burnazului, S C. Olteniei, SV Dobrogei, Dobrogea de Nord ( exceptie M. Macin). C. Transilvaniei. C. Banato- Crisana
vegetatia (ierburi marunte xerofile si pâlcuri de arbor cu specii termofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1
b. ZONA PADURII—300-1800 m
I. Etajul padurii de foioase –300-1200 m
Subetajul stejarului –300-500m (uneori chiar de la 100 m sau 200 m)
Subetajul de amestec gorun si fag -500-700 m
Subetajul fagului – 700 –1200 m
II. Etajul padurilor de amestec fag si conifere – 1200 -1400 m
II. Etajul padurii de conifere – 1400 -1800 m
c. ZONA ALPINA – la peste 1800 m
Etajul subalpin- 1800 –2000 m
Etajul pajistilor alpine ( stepa rece) (2000 m

B. UNITATILE AZONALE