Pestera Holloch

În partea central-estica a Elvetiei,între Lacul Celor Patru Cantoanesi Valea Linth,pitoreasca regiune Schwyz, se adaposteste într-unsalbatic munte calcaros PESTERA HOLLOCH sau GAURA IADULUI. Intrarea se gaseste la 734 m altitudine absoluta undevaîn partea inferioara a Masivului Silbern,înalt de 2317 m.Numele pesterii este legat în mod curent de al Vaii Muota desi ea se afla de fapt pe Valea Starzlen,foarte aproape de confluenta cu Valea Bisis,abia dupa unirea celor doua, valea se cheama Mouta. Administrativ cavitatea apartine regiunii Schwyz si se afla la 15 km distanta de satul Moutathal,accesibila îndeosebi din orasele Zurich si Lucerna.
De la o gaura înspaimântatoare la... cea mai lunga pestera din lume. Cunoscuta de localnici cu mult timp înainte, pestera a constituit permanent o egnima si un loc de temut, pe motivul ca, în timpul ploilor sau topirii zapezilor, pe gura ei iesea un puternic suvoi de apa. Teama începe sa dispara dupa anul 1875, când un curajos locuitor din Moutathal, Alois Ulrich, se aventureaza si patrunde pentru prima oara în pesteri, satisfacându-si curiozitatea; l-au urmat, apoi probabil si altii. În anul 1888 cavitatea era deja cunoscuta, iar din anul 1899 începe explorarea ei, care continua si azi.
Prima etapa are ca protagonisti pe speologii P. Egli, A. Widmer si Beeller, care întocmesc, în 1902, primul plan al pesterii, pe o lungime de 3,6 km. În anul 1904, P. Egli îsi sustine doctoratul cu o lucrare despre Hölloch aceasta fiind prima teza de doctorat din lume cu subiect speologic.
Oamenii de stiinte de peste hotare încep sa fie atrasi de lucrarile prezentate si E. A. Martel, cel mai mare speolog al vremii, viziteaza pestera, iar hidrogeologul belgian Rahir face prima colorare fluoresceina. Înca din aceasta perioada începe amenajarea pesterii ca obiectiv turistic, continuandu-se, în acelasi timp, si explorarile, astfel încât în anul 1913 Gaura Iadului era cunoscuta pe o lungime de 6 km.
Izbucnirea primului razboi mondial