Podisul Sucevei

Podisul Sucevei ocupa partea de Nord-Vest a Podisului Moldovei, fiind cea mai inalta subdiviziune a acestuia, avand o altitudine de 500-600 m (max 688 m). Cele mai mari inaltimi se gasesc in dealu Mare-Harlau (593 m) si Dealul Ciungi, Dl. Botosanilor, Pod. Dragomirnei, P. Falticenilor. Partea cea mai joasa este data de Depresiunea Radauti, alte zone joase fiind cul. Siretului, valea Sucevei. Structura geologica este data de roci tari (gresii) in amestec cu argile si nisipuri.
Climatul este umed si racoros, ceea ce explica intinderea mare a padurilor de fag. Este o regiune importanta pentru cresterea animalelor, cultura cartofului si a plantelor tehnice. In Podisul Sucevei avem influente baltice, temperaturi medii anuale de 6 - 8 gr.C, precipitatii bogate de 600-800 mm/an iar iernile sunt prelungite. Incercand un paralelism fitoclimatic, stiind fiind ca vegetatia resimte sensibil influentele climatice existente, se pot evidentia in Podisul Sucevei, climatul de dealuri inalte (cu caracteristicile prezentate mai sus), climat care favorizeaza dezvoltarea etajului fagului si al padurilor de amestec, fag si stejar (cu gorun, stejar pedunculat, stejar pufos, etc.). Aici se afla rezervatiile de la Fromoasa si Bosanci. Centre importante sunt Suceava (114.000 loc), Radauti (peste 25.000 loc), Falticeni (intre 25.000 – 50.000 loc), etc.
Podisul Sucevei, Campia Moldovei si Podisul Barladului se datoreaza faptului ca partea nordica a Podisului Moldovei a avut o evolutie mai indelungata sub actiunea agentilor externi, fata de partea sudica, precum si particularitatilor biopedoclimatice.

Cultura plantelor este ramura importanta in agricultura Podisului Moldovei:

sfecla de zahar solicita un climat mai rece si umed. Sfecla de zahar se cultiva mai ales in Podisul Sucevei si in Culuarul Siretului;
inul pentru fuior prefera zone mai inalte, racoroase si umede. Se cultiva mai ales in Podisul Sucevei, alaturi de canepa;
cultura cartofului: cartoful gaseste condit