Râurile ce sculpteaza uscatul




În fiecare tara de pe glob, fluvile au contribuit la definirea peisajului.
Unele, precum sunt cele din zonele uscate ale Europei sudice, din sud-vestul american si din interiorul Australiei, curg numai în anotimpul polios.
Unele nu au mai avut apa de mii de ani, asa cum se întâmpla cu Wadi Hadramaut din Arabia. Alte fluvii, ca Tibrul si Tamisa, au curs, s-au revarsat si au reintrat în matca înca din zorii istoriei.
Cel mai lung fluviu din lume este Nilul, care strabate 6695 km din muntii Africii Centrale pâna la varsarea în Marea Mediterana. Cel mai scurt este râul D di Oregon care curge doar pe 37 m, din lacul Deviles Pâna la Oceanul Pacific.
Indiferent de lungimea lor, toate cursurile de apa urmeaza acelasi ciclu de viata.
Ploaia sau ninsoarea care cad pe pamânt sunt atrase de forta gravitationala pâna la cel mai jos punct, de obicei un lac sau o mare. În curgerea ei, apa erodeaza rocile si transporta sedimentele catre vale. Râurile si fluvile macina neîncetat muntii planetei.
In cursul superior, curgerea este rapida,erodand solul strabatut. Acest process de erodare se produce in trei moduri. Cand raul sau fluvial curge cu putere, poate in timpul unei revarsari, apa transporta pietre si stanci mari, ce se rostogolesc de-a lungul albiei, formand “incarcatura de fund”.
Fragment de lut, aluviuni si mal sunt de asemenea purtate de apa; acestea constituie ceea ce se numeste “debitul solid”.
O parte a substantelor din roci se dizolva in apa si e transportata sub forma de solutie: “incarcatura dizolvata”. Calcarul este adesea erodat in acest fel
Unele fluvii transporta o cantitate enorma de sedimente. In nordul Chinei, Fluviul Galben (Hung He) transporta anual 1600 de milioane de tone de aluviuni din Podisul Chinei pana in Mrea Galbena. Cantitatea de aluviuni este atat de mare, incat malurile au deposit ca inaltime terenurile agricole din jur, astfel ca fluvial curge