Retezatul este muntele tuturor vârstelor si tuturor anotimpurilor care, prin grandoarea si culoarea lui, lasa o puternica impresie asupra vizitatorilor.
Vara, când circulatia turistica atinge apogeul si cabanele devin neincapatoare, muntele îmbraca haina multicolora a florilor, in care lacurile cu irizatii verzi albastrui accentueaza si mai mult caldarile glaciare.
Iarna, când stratul gros de zapada acopera toate asperitatiile reliefului, Retezatul devine lumea de basm a schiorilor, iar soarele ii amplifica stralucirea prin cristalele de gheata.
Numai primavara este mai scurta si târzie, schiorii având inca prilejul partidelor de schi.
Cumulând valori peisagistice unice si originale, o flora si fauna deosebite, Retezatul suscita deopotriva cercetarea stiintifica si practicarea turismului, astfel ca aici s-a instituit Parcul national Retezat, in cadru caruia exista o rezervatie stiintifica ce se bucura de protectie integrala. Existenta Parcului national Retezat, întarita de eforturile care se fac astazi ni tara noastra pentru protectia mediului înconjurator, obliga pe iubitorii de drumetii la un comportament adecvat, in sprijinul ocrotirii naturii.
Caracterizare geografica
Muntii Retezat se afla in Carpatii Meridionali, fiind considerati cei mai inalti si mai stancosi din sirul muntilor dintre Jiu si Dunare. Sunt constituiti din doua creste alpine, aproape paralele, una situata la nord, cealalta la sud. Cele doua creste principale sunt legate , intre vârful Papusa si vârful Custura, printr-o creasta ascutita, lunga de aproximativ 2,5 km, pe care se ridica piscuri semete ce ofera tururi pe orizont de neuitat. Dintre aceste piscuri, vârful Papusa (2508 m),vârful Peleaga (2509 m ) si vârful Retezat (2482 m ) reprezinta principalele obiective pe care drumetii si le propun in excursiile lor.
Dar Muntii Retezat nu sunt atragatori numai prin maretia piscurilor .Ei ne ofera creste si custuri dantelate, caldari glaciare, vai admirabil învesmântate cu vegetatie, dar mai ales lacuri glaciare-elemente de maxima atractie. Asezate in causurile caldarilor, singuratice sau in familii,raspandite pe trepte la diferite inaltimi, lacurile glaciare învioreaza cu stralucirea lor cenusiul grohotisurilor sau verdele covorului de iarba si jnepenis.
In prezent muntilor Retezat, carora natura le-a harazit o asemenea bogatie de frumuseti, li se pregeteste, prin munca oamenilor, o noua nestemeta care va straluci intre faldurile batrânelor poduri; lacul de acumulare de le Gura Apei si numeroasele lucrari hidrotehnice, opere de arta modelate pe masura sanctuarului natural al acestui cult al Carpatilor.
Datorita frumusetilor naturale existente, pe teritoriul Muntilor Retezat a luat fiinta primul Parc national din România, iar in cadrul acestuia o rezervatie stiintifica.
Asezare, limite
In partea de nord a Muntilor Retezat se afla joasa depresiune a Hategului.
Limita rasariteana a Muntilor Retezat este formata de valea Râului Barbat pana mai sus de gura vaii Murgusa la gura paraului Curmaturii, la capatul de vest al depresiunii Petrosani, in apropiere de orasul miner Uricani..De aici, o denivelare mare intre confluenta vailor Pilugu si Buta cu Jiul de Vest ii separa de Depresiunea Petrosani.
Relieful
Muntii Retezat se ridica stancosi si impunatori deasupra Depresiunii Hategului.Una din privelistile cele mai interesante in care ne ofera fara rezerve frumusetea acestor munti este aceea care se desfasoara de pe inaltimile dealului Orlea, lânga Subcetate sau din poenile dealului Piatra Ohabei. De pe aceste inaltimi având la picioarele noastre “Tara “ Hategului, se ridica contraforturi puternice, împadurite, rânduite armonios. Ele sprijina parca zidurile albite uneori de nea ale custurilor si piscurilor înmanuncheate si zimtuit profilate pe azurul cerului. De aici se disting lesne cele mai înalte si mai vestite piscuri, mai deosebit fiind trunchiul de piramida al vârfului Retezat (2482 m) ;spre est se afla piscurile Bucura (2433 m), Peleaga (2509 m), Papusa (2508 m) si vârful Mare (2463 m). Priveliste unica in felul ei, are darul de a atrage irezistibil pe drumetii dornici sa cunoasca in mai mare masura relieful farâmata al tinutului de legenda al Retezatului.
Suprafata Muntilor Retezat este de cca. 700km patrati mai mica decât a Muntilor Fagarasi, dar mai mare decât a Bucegilor.Aceasta suprafata poate fi impartita in doua zone importante : peima mai înalta este ocupata de Retezatul propriuzis;a doua , mai scunda si mai restrânsa, este ocupata de masivul Piule-Iorgovan(Retezatul mic).
In peisajul muntilor Retezat, circurile (caldarile) si vaile glaciare ocupa un loc deosebit de însemnat. Multimea caldarilor glaciare, unele din acestea adapostind lacuri, au imprimat acestor munti un pitoresc rar întâlnit in Carpati. Caldarile sau circurile glaciare, numit...