SECTORUL 4, BUCURESTI
Bucuresti este capitala Romaniei, oras cu rang de municipiu din 17 februarie 1968, cel mai mare si mai important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-stiintific, de invatamant, de transport, informational, sportiv si turistic al tarii. Orasul se afla in sud-estul Romaniei, in Campia Vlasiei, la o altitudine cuprinsa inte 54 si 90 de metri altitudine, pe raurile Dambovita si Colentina, la intersectia paralelei de 44o25’50’’ latitudine nordica cu meridianul de 26o06’50’’ longitudine estica. Bucurestiul se afla la 60 de kilometri nord de fluviul Dunare, la 120 de kilometri sud de Muntii Carpati si la 266 kilometri vest de Marea Neagra. Suprafata orasului este de 288 kilometri patrari (aproximativ 0.10 % din suprafata tarii), iar populatia, la 1 iulie 1998 era de 2.016.131 locuitori (aproximativ 8.9% din populatia Romaniei la acea data). Bucurestiul are o lungime de 24 de kilometri pe directia nord-sud si o latime de 22 de kilometri pe directia est-vest.. Municipiul Bucuresti cuprinde sase sectoare (numerotate cu cifre arabe de la 1 la 6), dispuse radiar, iar din 23 ianuarie 1981 i-a fost subordonat din punct de vedere administrativ Sectorul Agricol Ilfov . Inainte de 1968 Bucurestiul avea opt raioane (Nicolae Balcescu, Gheorge Gheorghiu-Dej, Grivita Rosie, V.I. Lenin, I.V Stalin, Tudor Vladimirescu, 1 Mai si 23 August), iar in perioada 1968-1979 a fost impartit in opt sectoare administrative.
Sectorul 4 este situat in partea sudica a Bucurestiului si se intinde de la Piata Unirii, in nord, pana la Soseaua de Centura, in sud, si de la Soseaua Giurgiui, in vest, pana in comuna Popesti-Leordeni in est si cuprinde cartierele Berceni, Prograsul si o parte din cartierul Vitan. Sectorul 4 cuprinde Soseaua Oltenitei, Soseaua Giurgiului, Soseaua Berceni, Calea Vacaresti, Bulevardul Tineretului, Bulevartul Constantin Brancoveanu si Bulevardul Metalurgiei ca fiind cele mai importante artere.
In prezent populatia sectorului 4 este de aproximativ 320.000 de locuitori legali. In 1998 rata natalitatii in sectorul 4 a fost de 7.7o/oo, iar rata mortalitatii a fost de 11.1o/oo, rezultand un spor natural negativ de – 3.4o/oo. Tot in 1998 (7 ianuarie) structura pe nationalitati a populatiei Bucurestiului era urmatoarea: din totalul de 2.016.131 de locuitori, 2.014.586 locuitori (97.44%) romani, 24.990 locuitori (1.21%) rromi, 8.228 locuitori (0.40%) maghiari, 4.175 locuitori (0.20%) germani, 3.177 locuitori (0.15%) evrei, 2.372 locuitori (0.11%) aromani, 1.149 locuitori (0.05%) macedoneni si 0.44% alte nationalitati si anume 935 greci, 910 turci, 906 armeni, 898 rusi, 518 ucrainieni, 446 bulgani, 350 polonezi, 316 sarbi, 311 lipoveni, 258 tatari, 132 cehi, 59 slovaci, etc.
Aspectul urbanistic. In perioada postbelica, Bucurestiul a inregistrat schimbari importante sub aspectul urbanistic, in evolutia lui observandu-se influenta diferitelor stiluri si etape in sistematizarea unor zone si in constructia cladirilor. Ca urmare a politicii de continua modernizare, sectorul 4 a fost supus unor permanente innoiri, mai ales dupa 1965, care au culminat cu demolarea a circa o treime din teritoriul sau si construirea numeroaselor blocuri standard pentru locuit. In perioada postbelica au fost construite peste 80.000 de noi apartamente de locuit grupate in cadrul unor cartiere. Dupa 1960 si pana la jumatatea anilor ’80 periferiile Capitalei dominate de locuinte insalubre, in sperical case au fost supuse unor schimbari radicale, fiind construite complexe urbanistice noi , adevarate orase care dispun de dotarile corespunzatoare: electricitate, apa curenta, canalizare, gaze, incalzire centrala, complexe comerciale, piete, cladiri social-culturale, spatii verzi etc. O consecinta negativa a demolatii numeroaselor gospodarii din Bucuresti este numarul foarte mare de caini ramasi fara stapan. La inceputul anului 1996 se estima prezenta a circa 200.000 de caini vagabonzi pe teritoriul intregului municipiu.
Economia. In industira energiei electrice si termice in sectorul 4 se afla doua Centrale Electrice si de Tremoficare (C.E.T.) si anume C.E.T. Sud intrata in functiune in 1965 si C.E.T. Progresul intrata in functiune in 1986.
In sectorul 4 se mai gasesc Electromagnetica S.A., inteprinderea de centrale si aparate telefonice, Romprim S.A., fabrica constructoare de motoare Diesel, I.M.G.B. S.A., uzina de masini grele Bucuresti si Rocar S.A, (fosta Autobuzul). In industria pielariei, blanariei si incaltamintei se remarca Dambovita S.A. si Pionieru S.A., iar in industria poligrafica se remarca tipografia Arta Grafica S.A. In industria alimentata din sectorul 4 se gaseste, PanBerceni si fabrica de tigarete Philip Moris
Caile de comunicatie si transportul. Retelele de telefonie fixa din sectorul 4 apartin Romtelecom, iar retelele de telefonie mobila apartin Connex, Dialog si Cosmorom. In sectorul 4 se gasesc 29 de linii de...