Una din cele peste 1011 stele ale Galaxiei este Soarele. Astrul zilei s-a format din pulberea ramrsa in urma exploziei unor stele din primele generatii. De marime medie, el face partedin categoria stelelor pitice galbene. Situat in apropierea planului galactic, putin deasupra lui, Soarele se afla in bratul Orionului la o distanta de circa 30000 de ani-lumina de centrul Galaxiei. El are o pozitie avantajoasa in Galaxie – se afla intr-o „suburbie” linistita a acestuia, in care a putut sa apara viata, inclusiv cititorul acestei carti. Impreuna cu stelele din apropierea sa, astrul datator de viata se roteste in jurul centrului galactic cu o viteza ametitoare de 220km/s. Desi are o viteza atat de mare, el efectueaza o rotatie deplina in jurul centrului galactic in 200 milioane de ani (an galactic). Totodata, Sorele se misca si fata de stelele apropiate cu o viteza de 19,4km/s spre un punct fix din constelatia Hercule (numit apex solar).
Mii de ani a urmarit omul rotatia Soarelui pe cer pana a patruns in tainele vietii lui. La inceput el a observat ca in fiecare anotimp Soarele are un regim aparte. Vara se scoala devreme si se culca tarziu (rasare la nord-est si apune la nord-vest), plimbandu-se pe cer zilnic vreo 17 ore. Iarna, dimpotriva rasare la sud-est si apune la sud-vest, ramanad pe cer doar vreo 7 ore. Exceptia este la Ecuator unde ziua totdeauna este egala cu noaptea, Soarele rasare la est si apune la vest. Acest lucru i-a facut pe oameni sa presupuna ca soarele nu ocupa o pozitie bine determinata pe bolta cerului, cum o fac stelele, ci se misca pe ea. Intr-adevar, privind cerul instelat imediat dupa apusul Soarelui, in diferite timpuri ale anului, vechii astronomi s-au convins ca Soarele se misca printre stele de la apus la rasarit, si ca in fiecare an el repeta acest drum numit ecliptica.


Modelul de baza al structurii si functionarii unei stele se face in baza Soarelui, steaua cea mai bine studiat. Analiza spectro