Surse de po1uare cu praf, cenusa si fum
Exista, în principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenusa si fum, în atmosfera: surse artificiale si surse naturale.
Sursele artificiale generatoare de praf, cenusa si fum cuprind, în general, toate activitatile omenesti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazosi.
Sursele artificiale pot fi grupate în doua mari categorii:
- surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
- surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.
O importanta sursa industriala, în special de praf, o reprezinta industria materialelor de constructie, care are la baza prelucrarea unor roci naturale (silicati, argile, calcar, magnezit, ghips etc.).
Din cadrul larg al industriei materialelor de constructii se detaseaza, sub aspectul impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de baza, care intra în fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecata cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute si aplicate doua procedee de fabricare:
procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, farâmitate în mori speciale si trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
- procedeul umed, în care materiile prime se amesteci cu apa, apoi în stare umeda se macina în mori speciale, dupa care, partea rezultata este trecuta la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul este acelasi ca la procedeul uscat;
Temperaturile din cuptoare determina mai întâi farâmitarea materialului, cu formare de clincher iar apoi, prin macinare, se obtin particule foarte fine, care constituie cimentul propriu-zis. Procesele tehnologice descrise produc cantitati mari de praf, în toate verigile lantului tehnologic: uscatoare, mori de materii prime, cuptoare, procese intermediare. Din uscatoare se elimina în atmosfera aproximativ 10% din cantitatea introdusa, în mori, 1-3% din cantitatea prelucrata, în cuptoarele rotative, 10%, iar în procesele intermediare, intre 2 si 4%. În total se pierde intre 20 si 25% din materia prima prelucrata la procedeul uscat si 1045% la procedeul umed. Praful rezultat din industria cimentului este împrastiat pâna la distanta de peste 3 km fata de sursa, concentratia acestuia în apropierea surselor, variind intre 500 si 2 000 t/km2/an. Fumul constituie partea invizibili a substantelor ce se elimina prin cosurile întreprinderilor industriale si este constituit din vapori de apa, gaze, produsi incomplet arsi (carbune, hidrocarburi, gudroane etc.) si alte impurit4i înglobate si eliberate cu ocazia arderii.
Fumul are o culoare albicioasa daca arderea este completa. Culoarea neagra indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum si prezentei în cantitate mare a carbunelui si a funinginii. Culoarea fumului rar poate fi roscata, cenusie sau bruna, dupa cum carbunele contine fler, aluminiu sau mangan.
Particulele de fum au dimensiuni submicronice (< 0,075(). Cenusa rezultata în exclusivitate din combustibili solizi. Proportia sa variaza intre 5-15% la antracit (carbune superior, deci cu ardere mai completa) si 40-50% la carbunii inferiori (lignit, turba, etc.). Cenusa se compune din:
compusi minerali puternic înglobati în masa carbunelui. În aceasta categorie sunt cuprinsii de
Si, Al, Fe, Ca, Mg si/sau S;
impuritati (cenusa mecanica) provenite din roca în care se afla înglobat zacamântul.
Cenusa ramâne în cea mai mare parte în focar si este îndepartata prin procedee mecanice sau hidraulice. Restul este antrenat spre cos de catre puternicul curent de aer format în camera de ardere. în marile centrale termoelectrice, la trecerea prin cos, cenusa este captata aproape în totalitate.
O alta sursa importanta generatoare, în special, de fum si cenusa, este arderea combustibililor solizi, lichizi si gazosi în scop domestic. Astazi, în multe tari în curs de dezvoltare, lemnul de foc este la fel de vital ca alimentele, iar ca pret, în unele locuri, înregistreaza un ritm de crestere mult mai mare decât la alimente. Cauza cresterii zi de zi a pretului este restrângerea suprafetelor de padure. Multe tari care fusesera cândva exportatoare de produse forestiere au devenit importatoare, în masura în care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier. În SUA si India se ard anual circa 130 milioane de tone de lemn de foc; în SUA aceasta cantitate asigura doar 3% din consumul de energie, în timp ce în India, aceeasi cantitate asigura circa 25% din consum. Deci, pentru tarile în curs de dezvoltare, lemnul de foc constituie o necesitate legata de satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai pentru tarile în curs de dezvoltare consumul de lemn este o necesitate; tari ca Suedia Danemarca, Finlanda au ca o...