Transformari de stare suferite de apa
in fenomenele petrecute la scara naturala





NORII

Aerul de la suprafata solului incarcat cu vapori de apa este antrenat prin miscari ascendente spre paturile mai inalte ale oceanului aerian,unde-dupa cum stim-presi-nea atmosferica este mai scazuta.Datorita acestui fapt moleculele de aer vor suferi un proces de destindere,ceea ce va determina implicit o scadere a temperaturii,chiar
daca nu se pierde energia calorica afara.Treptat,vaporii de apa vor atinge in acest
fel starea de saturatie si vor condensa sau vor sublima dand nastere norilor.
Dar mecanismul de formare a norilor este mult mai complex si nu se reduce numai la procesul de convectie termica descris mai sus.Adesea puternice sisteme noroase se pot dezvolta in momentul cand aerul rece patrunzand sub o masa de aer cald,o forteaza sa se ridice brusc.Si in acest caz se va produce o destindere a moleculelor de aer,o racire si deci un proces de condensare sau sublimare,din care vor rezulta nori cu o mare dezvoltare pe verticala.De asta date norii formati se datoresc con-vectiei dinamice.
Aspectul atat de variat al norilor a trezit inca de multa vreme interesul oamenilor de stiinta,dar abia pe la inceputul secolului trecut au fost stabilite primele criterii de clasificare a lor.
Astfel,in 1802,celebrul naturalist francez Jean-Baptiste de Monnet-Lamark(1744-1829)publica in Anuarul Meteorologig al Frantei,o prima clasificare a norilor,imparti-ndu-i in cinci grupe dupa forma si inaltimea lor.In 1803,farmacistul englez Lucke Howard(1772-1864)stabileste un criteriu de clasificare si mai reprezentativ,legand forma si dimensiunile norilor de declansarea precipitatiilor atmosferice.El adopta pentru
prima oara pentru nori denumirile latine devenite apoi intrenationale:Cirrus,Stratus,Cumulus,Cirrocumulus,Cirrostratus,Nimbus etc.
De atunci s-au mai incercat si alte criterii de clasificare a n