Introducere despre calculatoare

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au numarat, socotit si masurat lucrurile, le-au trecut pe raboj si au comunicat altor oameni despre aceste lucruri. „Lucrurile” acestea puteau fi numarul de oi dintr-o turma, greutatea unui copil, marimea unui câmp, timpul scurs de la ultima seceta sau intensitatea unui cutremur. Din timpurile cele mai vechi, oamenii au folosit unelte si tehnici care sa-i ajute sa numere cu mai multa acuratete, sa masoare mai precis, sa tina un raboj sau sa faca însemnari care sa se poata pastra mai mult timp, sa transmita cu mai multa precizie; ei au folosit în acest scop, de exemplu, rigle, sextante, cântare si balante, ceasuri etc.
Calculatorul nu e decât cel mai nou din acest sir lung de masini de calculat si de înregistrat. Doar atât-nimic mai mult. Tot ceea ce fac calculatoarele este de a calcula si înmagazina rezultatele calculelor.
Totusi, acest principiu e mascat de un lucru practic groaznic: ceea ce fac ele poate ca e simplu, dar fac lucrul respectiv în cantitati impresionante- si incredibil de bine. Azi, viteza calculatoarelor se masoara în milioane de operatii pe secunda. Operatiile pot sa fie simple, dar ele pot fi combinate în foarte multe feluri pentru a rezulta un sir enorm de functii utile. Acestea s-au întâmplat aproape în întregime în ultimii 30-40 de ani; aceasta e istoria completa a calculatoarelor comerciale.
În anii’60, un calculator comercial ocupa o încapere mare dotata cu aer conditionat; era nevoie de o echipa de specialisti ca sa lucreze cu el. Consuma o cantitate enorma de energie si se strica des.
Calculatoarele de azi sunt, în mod definitoriu, mult mai mici si mai rapide; ceea ce ocupa pe vremuri o camera întreaga, acum încape într-o cutie mica. Calculatoarele pot înmagazina mai multa informatie; ele consuma mai putina energie si au devenit mult mai usor de manevrat.
Primele calculatoare personale (PC-uri) au fost lansate în 1979, avân