Clasificarea virusilor

În septembrie 1989 existau cam doua duzini de virusi. Fiecare dintre acestia avea variante: mici modificari în codul viral sau schimbarea mesajelor afisate. De exemplu, virusul 17Y4 difera de virusul 1704 doar cu un octet. În mai 1998 existau aproximativ 20.000 de virusi (zilnic apar 3 noi virusi).
Acestia se împart în doua mari categorii:

virusi de BOOT
virusi de fisiere

Exista si virusi cu caracteristicile ambelor categorii (si de BOOT si de fisiere), dar acestia sunt în numar foarte mic.

Virusii de BOOT au diferite reactii. Ei se încarca în memorie înaintea sistemului de operare, transfera continutul de BOOT în alt sector, amesteca datele. Infecteaza orice disc logic al hard discului si orice discheta care se introduce în unitatea de dischete. Tot în aceasta categorie intra si virusii care infecteaza tabela de partitii a hard discului. Gasindu-se în tabela de partitii, ei se încarca în memorie înaintea sectorului de BOOT.

Virusii de fisiere se fixeaza de regula pe fisierele cu extensia EXE sau COM. Cînd programul infectat este rulat, virusul se activeaza ramînînd de cele mai multe ori rezident în memorie pentru a infecta orice program se va lansa în executie. Daca ar fi numai atît, ar fi simplu ! Din pacate virusii de fisiere sunt de mai multe tipuri. Pîna acum am descris tipul "clasic".Cei mai multi dintre virusii de fisiere actuali sunt poliformi (se mai numesc mutanti sau evolutivi). Ei sunt codificati, continînd doar o mica parte - modulul de decodificare - necodificata. În momentul activarii virusului, modulul de decodificare intra în actiune si decodifica restul virusului. Corpul virusului mai contine - evident, veti zice - si un modul de codificare. Folosind un generator de numere pseudoaleatoare acest modul îsi schimba algoritmul de codificare la fiecare infectare a unui fisier, modificînd modulul de decodificare. Ca urmare, nu exista o secventa comuna mai mare de cîtiva octeti între doua contaminari succesive.

Complicata e