ISTORIA METODELOR DE PROIECTARE

De-a lungul timpului, metodologia proiectarii a cunoscut diferite etape.
Aceste etape sunt in strinsa corelatie cu evolutia tehnologiei informationale, precum si cu descoperirile din domenii corelate.
Astfel, domeniul cibernetic si-a adus contributia in ceea ce priveste abordarea sistemica pe care o au unele metode.
Corespunzator anilor ’60-’70 avem METODELE IERARHICE.
In cadrul acestor metode se punea un puternic accent asupra functionalitatii datelor ; aplicatiile si sistemele erau proiectate luand in calcul functiunile pe care acestea trebuiau sa le indeplineasca.
O asemenea abordare permitea realizare unor modele functionale la nivel local.
In momentul in care un asemenea model se incerca sa fie aplicat la nivel global, se constata ca datele, prin maniera de organizare a acestora, nu permiteau acest lucru.Era ignorata, intr-o asemenea abordare, structura si “lizibilitatea” datelor in detrimentul functionalitatii.O problema era descompusa pe criterii functionale intr-o ierarhie de subprobleme.Acest proces era unul iterativ (se relua) pana in momentul in care respectivele probleme nu mai puteau fi descompuse

.Problema era descompusa in subprobleme si aferent acestora erau constituite functii care sa asigure rezolvarea acesteia.Avantajele unei asemenea metode erau :
-timpul redus de dezvoltare
-complexitate scazuta a realizarii respectivelor functii.
Dezavantajele acestor metode constau in faptul ca mentenanta unui asemenea sistem ridica numeroase probleme, deseori insurmontabile.Astfel, datorita mediului de afaceri caracterizat de o dinamica continua, apareau deseori schimbari, atat in formularea problemelor, cat si in modul de rezolvare a acestora.Aferent acestor schimbari, echipele de proiectanti trebuiau sa regandeasca anumite probleme.
De cele mai multe ori, rezolvarea intr-o asemenea abordare a unei subprobleme atragea dupa sine modificari in lant, pe cale ierarhica superior si inferior.
Monitorizarea acestor probleme er