Actiuni cu caracter antirevizionist in judetul Hunedoara in perioada interbelica

Societatea romaneasca a fost confruntata cu pericolul iredentist ungar, inca inaintea semnarii Tratatului de la Trianon. Numeroase documente de arhiva atesta faptul ca Ungaria folosea diferite metode pentru a produce agitatie in Transilvania,incercand sa speculeze aceasta situatie in cadrul conferintei de pace, care isi continua lucrarile la Paris.
Dupa semnarea Tratatului de la Trianon, organismele specializate ale statului roman erau la curent cu eforturile facute de Ungaria pentru propaga iredentista in Transilvania.
Opinia publica din Romania a luat cunostinta cu ingrijorare de intensificarea propagandei revizioniste ungare pe seama statului roman si a actionat in consecinta.
Pana in 1929 actiunile desfasurate capata un caracter declarat antirevizionist. S-au organizat anual comemorari ale zilelor de “1 Decembrie si 24 Ianuarie, ale revolutiei de la 1848, etc. Deviza acestor comemorari era: “sa traim in ele ca ele sa traiasca in noi”. Acest mod de a actiona s-a acordat faptului ca pana la inceputurile deceniului al IV-lea, societatea romaneasca privea campania antirevizionista oarecum linistita si avand unde in crestere in normele dreptului international dublate de aliantele defensive incheiate de Romania in deceniul III.
Incepand insa cu anul 1932, cand a devenit evidenta intensificarea propagandei si a actiunilor revizioniste, societatea romaneasca incepe sa constientizeze marele pericol, care viza frontierele statului national unitar. S-a resimtit astfel nevoia de a ajuta statul roman in demersurile sale diplomatice iar opinia publica mondiala sa cunoasca starea de spirit profund antirevizionista a societatii romanesti.
Marile demonstratii cu caracter antirevizionist s-au declansat dupa ce guvernul ungar a organizat actiunile de masa cu caracter revizionist din 13 noiembrie 1932, cu prilejul implinirii a 11 ani de la ratificarea Tratatului de la Trianon de catre parlamentul din