Agravarea situatiei internationale


Agravarea situatiei internationale in a doua jumatate a anului 1939 a afectat serios si tara noastra. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost primit la Bucuresti cu foarte mare neliniste, iar la 1 septembrie 1939, cand a izbucnit razboiul, Romania s-a declarat neutra. Asasinarea primului ministru Armand Calinescu de catre legionari, la 21 septembrie 1939, a complicat si mai mult lucrurile. Carol al II-lea a ordonat o represiune sangeroasa a miscarii legionare. Dupa infrangerea rapida a Poloniei, succesele militare ale Germaniei au continuat si in prima jumatate a anului 1940. Capitularea Frantei in vara anului 1940 a dus la prabusirea sistemului de aliante externe ale Romaniei. Situatia s-a agravat, deoarece Stalin s-a hotarat sa puna imediat in aplicare planul de anexari teritoriale pe seama statelor invecinate. Ungaria si Bulgaria, apropiindu-se mai devreme de Germania, sperau sa obtina si ele modificarile teritoriale pentru care facusera multa propaganda.
In primavara anului 1941 Romania a refuzat sa participe la agresiunea nazista contra Iugoslaviei si Greciei. La finele lui 1941 si inceputul anului urmator a intervenit starea de razboi cu Marea Britanie, Statele Unite ale Americii si aliatii lor, pe fondul participarii tot mai intense a tarii noastre la Razboiul din Rasarit. Romania lua parte la razboi pentru a obtine eliberarea teritoriilor romanesti ocupate in 1940 de catre sovietici. La 30 noiembrie 1941, guvernul britanic a adresat, prin intermediul legatiei sale de la Bucuresti, un ultimatum autoritatilor antonesciene, prin care cerea ca, pana la 5 decembrie, sa opreasca operatiile militare pe frontul impotriva U.R.S.S. In raspunsul sau Ion Antonescu a reamintit Londrei ca, prin participarea sa la razboi, Romania urmarea doar « legitima aparare in fata agresiunii ruse inceputa in 1940 ». La 6 decembrie 1941 a intervenit starea de razboi intre Romania si Marea Britanie. Intr-o scrisoare, Ion Antonescu afirma ca « Romani