Alexandru cel Bun
Domn al Moldovei (1 400-1 432), fiul lui Roman I Musat ocupa tronul cu ajutorul lui
Mircea cel Batrân a desavârsit reorganizarea politica si administriativa a Moldovei.
La 25 martie 1 400 depune juramânt omagial regelui Poloniei.
La începutul domniei, relatiile dintre Alexandru cel Bun si regele polon Vladislav Iagiello au fost încordate.
.
Dupa 1 400 lituanienii au trimis soli în Tara Româneasca cu scopul de a-l convinge pe Mircea cel Batrân sa accepte înlocuirea domniturului Alexandru cel Bun. Acesta însa nu a acceptat si mai mult l-a sprijinit pe domnul Moldovei, care a reusit sa-si consolideze domnia si sa poata trata pozitiei sigure normalitazea relatiilor cu regatul polono-lituanian Recunoasterea noului domnitor al Moldovei s-a realizat prin chemarea acestuia la masa tratativelor.
Noului domn al Moldovei i-a revenit rolul de a clarifica situatia biseri-cii moldovenesti, a relatiilor ei cu Patriarhia din Constantinopol, care provo-case grave neîntelegeri între locuitori, framântari care amenintau unitatea si existenta statului. În jurul anului 1 404 situatia interna a Moldovei se deosebea de cea anterioara lui Alexandru cel Bun. Autoritatea centrala dispunea de forta si prestigiu ca sa-si poata impune hotarârile.
Documentul omagial de la 1 august 1 404 mentiona cincisprezece dintre dregatorii domnitorului. Netemându-se de surprize interne, domnul Moldovei Alexandru cel Bun a luat hotarârea de a se întâlni cu regele Vladislav Iagiello, cu care sa discute relatiile dintre cele doua state. Înainte de 1 august 1 404, domnul Moldovei si suita sa sosise în Camenita unde a fost întâmpinat cu ceremonialul cuvenit de regele polon.
Alexandru cel Bun împreuna cu douazeci si opt dintre principalii sai sfetnici si colaboratori, înainte de 6 octombrie 1 407, a reînnoit omagiul fata de regele polon, Vladislav Iagiello. La cerea negustorilor din Lemberg s-au discutat relatiile comerciale dintre Polonia si Moldova.
În septembrie anul urmator, delegatii negustorilor poloni se aflau la
Suceava si au eusit sa-l covinga pe domn sa semneze privilegiul comercial, prin care li se acordau avantaje deosebite fata de cele avute anterior.
Între anii 1 408 si 1 413 s-au înfiintat oficial episcopiile de Roman si Radauti. Tot Alexandru cel Bun a aprobat si actul din treizeci iunie 1 401, pentru organizarea bisericii armenesti.
La lupta de la Griinwald (15 iulie 1410), dusa între poloni si teutoni, s-a încheiat cu înfrtngerea cavalerilor teutoni. Alexandru cel Bun a trimis un puternic contingent în ajutorul polonilor pentru ca ordinul teutonic fusese de acord ca, în cazul unei victorii împotriva Poloniei, Moldova sa revina regelui maghiar.
În 1418 moare sotia lui Alexandru cel Bun si acesta se casatoreste apoi cu sora marelui cneaz Vitoki, vara primara a regelui Vladislav Iagiello, pentru a întari alianta cu Polonia.
Golul produs de disparitia luminoasei personalitati a domnitorului Mircea cel Batrân l-a coplesit pe Alexandru cel Bun, caci acum, îi revenea sarcina de a rezolva direct sau pe cale diplomatica situatia politica din Tara Româneasca. Acolo boierii, împartiti în doua tabere, se angajasera în lupte sângeroase pentru succesiunea la domnie.
În 1419, când amenintarea otomana îi provoca îngrijorari, domnitoriul Alexandru cel Bun a considerat ca trebuie întarita alianta cu Polonia, caci tara îi era amenintata de primejdii. Astfel a reînnoit tratatul de alianta cu regele Vadislav Iagiello, tratat prin care s-a prevazut din nou ajutor reciproc împotriva tuturor dusmanilor comuni.
Alexandru cel Bun a avut relatii strânse cu Bizantul si în organizarea de stat a introdus legislatia bizantina, a completat ierarhia administrativa, toti dregatorii primind atributii si denumiri similare cu cele din anturajul îmbaratului bizantin.
O alta etapa a activitatii domnitorului moldovean a fost marcata de pregatirea proiectatei expeditii antiotomane, care urma sa aiba loc în 1426.corpul expeditionar, format din poloni, lituanieni si moldoveni s-a destramat. Dan al II-lea, domn al Tarii Românesti, primind ajutor din partea lui Sigisnund de Luxemburg, a reusit sa-i învinga pe turci.
Moldova s-a bucurat de liniste în anii 1427,1428. Din 1428 Tara Româneasca trece sub influenta lui Mircea cel Batrân, desi turcii controlau ambele maluri ale Dunarii. Pentru a proteja Chilia împotriva unor eventuale atacuri, în vara anului 1425 Alexandru cel Bun a dispus sa se construiasca un baraj la varsarea Dunarii în mare pentru ca nici o corabie sa nu poata urca pe Dunare.
În vara anului 1431 are loc razboiul împotriva regatului polon sustinuta de Sigismund de Luxemburg în care intrasera ...