Asasinarea parintelui 
 Dupa câteva decenii de la asasinarea parintelui lui Stefan cel Mare, autorul anonim al cronicii interne consemna: „În anul 6959 (1451), luna octombrie, 16, a venit Petru voievod, numit Aron, noaptea, si a navalit asupra lui Bogdan voievod la Raoseni, vineri în zori, si i-a taiat capul”; asadar, enuntarea unui fapt istoric particular, prin continutul sau intrinsec si coordonatele sale spatio-temporale fundamentale. În aceeasi vreme, cronicarul polon Jan Dlugosz, consemnând la rându-i asasinatul, furniza câteva detalii cauzalo-circumstantiale revelatorii: „Un oarecare Petru, pretindea ca are drept la domnia Moldovei si se întelesese cu Alexandru ca sa împarteasca toate deopotriva, alegând prilejul când Bogdan, poftit la tara, la un unchi de frate al aceluiasi Petru, era beat, pe o noapte urâta, sosind numai cu o suta de moldoveni, însela strajile lui Bogdan si, prinzându-l, îi taie capul”. Peste putin timp, ctitoria de la Reuseni a lui Stefan cel Mare, înaltata, dupa precizarea pisaniei, pe „loc(ul) unde a fost taiat capul tatalui sau”, imortaliza, în întreaga sa amploare, tragicul destin al voievodului, aducând elemente de exactitate suplimentare si atentionând asupra caracterului determinant pe care el l-a dobândit în domnia epocala a urmasului. În sfârsit, retinând imaginea „un(ui) baietandru ca de 12 ani alergând pe drumuri(le)” Tarii de Jos, urmarit de oamenii lui Petru Aron si reusind sa scape numai datorita ingeniozitatii si puterii sale de stapânire, impresionante pentru carutasii care l-au obladuit apoi, traditia istorica populara indica una din implicatiile conflictuale imediate ale asasinatului, precum si rezonantele sociale nebanuite ale acestuia.
Fara a excela în amanunte, informatia directa, provocata de reflexul faptului particular în constiinta epocii, a oferit deci istoriografiei moderne coordonatele de baza ale acestuia, dezvaluindu-i mobilul nemijlocit, datum-ul desfasurarii si consecinta imediata. Poate tocmai de aceea el n