Babilonian


Civilizatia babiloniana a înlocuit-o pe cea sumeriana începând cu 2.000 î.C.. Babilonienii au mostenit cunostintele pe care le aveau sumerienii si akadienii. Desi au împrumutat scrierea numerelor si baza de numeratie de la acestia, sistemul de numeratie a evoluat devenind pozitional.
Babilonienii stabilisera unitati de masura pentru lungime, masa si volum, timp (împartisera ziua în 24 de ore, ora în 60 de minute si minutul în 60 de secunde), creasera un calendar foloseau împartirea cercului în 360 de grade. Babilonienii aveau cunostinte astronomice avansate, putând sa prevada eclipsele de soare si de luna. Foloseau fractiile, patratul unui numar, radacina patrata.
Au inventat  un sistem de scriere pozitional cu baza 60. Aveau un semn pentru unu , care repetat dadea doi , trei  si asa mai departe, pâna la zece, pentru care exista un alt semn . Combinând semnele reprezentând pe  unu si pe zece se obtin 11, 12, ..., 59. Pentru saizeci se folosea acelasi semn ca pentru unu, dar valoarea sa era data de coloana în care se gasea. Se putea continua având posibilitatea reprezentarii oricarui numar. Pentru a scrie numere mai mari decât 60, mesopotamienii foloseau aceste reprezentari în sensul actual de cifra. Sistemul avea un inconvenient: deoarece nu exista reprezentare pentru cifra 0, mesopotamienii în locul acesteia lasau un loc liber. Dar nu totdeauna !. Astfel, nu este clar daca înseamna 2, 61, 3601 sau 3660. Totusi, în practica cifra 0 în sexagesimal apare destul de rar. Mai târziu, când astronomii au avut nevoie de foarte multe calcule, au introdus un semn special pentru a înlocui spatiul (cifra 0).
Scrierea pozitionala permite reprezentarea usoara a fractiilor. Pentru separarea partii întregi de cea zecimala noi folosim virgula zecimala, anglo-saxonii punctul zecimal. Mesopotamienii nu foloseau nimic. Stabilirea faptului ca un numar este întreg sau zecimal se facea "prin inspectie". Pentru unele fractii uzuale, mesopotamienii foloseau notatii speciale.