CIVILIZATIE – OCUPATIILE SI ORGANIZAREA SOCIETATII LA STRAMOSII NOSTRI DACI
OCUPATII
1. Agricultura.
Agricultura a fost principala ocupatie a dacilor. 
Desporeririle arheologice au scos la iveala un bogat inventar agricol. Dacii cultivau cereale, pomi fructiferi si vita de vie.
Pamantul era folosit in comun, dar existau si proprietati individuale. De la poetul latin Horatiu stim ca dacii nu cultivau un ogor mai mult de un an. In fiecare  an ogorul era lucrat de altii.
In timpul expeditiei sale la nordul Dunarii, Alexandru Macedon a intalnit lanuri intinse de grau.
Stim ca, in timpul razboiului cu Traian, Decebal a insarcinat pe o parte din nobili cu  apararea cetatilor, iar pe altii cu organizarea agriculturii.
Scriitorul roman Columella (in lucrarea De re rustica) ii socoteste pe daci printre  popoarele experte in lucrarea pamantului.
Geograful Strabon povesteste ca dacii s-au supus poruncii regelui Burebista de a taia vita de vie si de a trai fara vin.
Dacii cresteau in turme mari vite si oi. Folosirea cailor in actiunile militare este des mentionata de autorii antici.
Alte activitati importante erau apicultura si pescuitul.2. Prelucrarea metalelor.
Exploatarea zacamintelor de fier incepe pe teritoriul Daciei in secolul al VIII-lea. Metalurgia fierului a fost preluata pe de o parte din Peninsula Balcanica, iar pe de alta parte de la triburile cimerienilor (de la nordul Marii Negre). Din fier dacii lucrau arme  si o mare varietate de unelte, care erau superioare celor din bronz.
Metalurgia fierului a contribuit mult la inflorirea civilizatiei dacilor din secolele I i.Hr. - I d.Hr. In Muntii Orastiei au fost descoperite, izolat sau in depozite, sute de  unelte de fier.
In Muntii Apuseni dacii exploatau aurul si argintul, din care lucrau vase si podoabe. Stim ca dupa razboiul din 105-106 d.Hr., Traian a dus la Roma cantitati foarte mari de  aur (165 tone) si argint (331 tone).3. Ceramica
Ceramica era un mestesug larg respandit. Roata olarului, care a inceput sa fie folosita  din secolele V-IV i.Hr., a determinat cresterea numarului si imbunatatirea calitatii  vaselor. Dacii lucrau vase mari pentru provizii, oale, opaite, cani cu o toarta, cesti cu  toarta suprainaltata, etc. Vasele erau decorate cu linii incizate, brauri in relief, motive  pictate (florale, geometrice). Au fost descoperite pe teritoriul Daciei si vase de import,  mai ales grecesti, care uneori erau imitate de mesterii daci.4. Comertul
Primele monede dacice dateaza din secolul al IV-lea d.Hr., monede de argint, imitand pe cele macedoniene sau grecesti. Au fost descoperite mai multe tezaure formate din astfel de monede. La sfarsitul secolului al II-lea monedele de argint sunt inlocuite cu cele de bronz.
Bineinteles, alaturi de monedele dacice, pe teritoriul locuit de daci au circulat si alte monede, precum cele grecesti si macedonene, iar din secolul al II-lea si cele romane  (denari), care vor circula mult in perioada secolelor I i.Hr.- I d.Hr. la nordul Dunarii.
Circulatia monetara reprezinta o dovada a schimburilor economice dintre comunitatile de  daci si dintre acestea si comunitatile vecine. Dacii exportau grane, peste, ceara, miere, sclavi, blanuri, sare, lemne.
Intai au fost legaturile comerciale cu coloniile grecesti de la Marea Neagra, incluse  pentru o vreme in stapanirea lui Burebista. Vase, unelte, podoabe grecesti au fost  descoperite pe intreg teritoriul locuit de daci. Dacii mai importau vin, untdelemn,  tesaturi fine pentru nobili si rege. Dupa caderea Sarmizegetusei, s-au descoperit intr-o pestera hainele si stofele scumpe ale lui Decebal.
La sfarsitul secolului al II-lea incep legaturile cu romanii. Acest lucru este de asemenea confirmat de descoperirile arheologice: ceramica fina romana, vase de bronz, arme, podoabe au ajuns in Dacia. 
SOCIETATE
5. Familia
Familia reprezinta unitatea de baza a societatii dacice.
Barbatul avea puteri depline. Poetul roman Ovidiu ne vorbeste despre supunerea femeii la daci, iar poetul Horatiu, despre fidelitatea femeii, in cazurile contrare, pedepsele fiind foarte aspre.
Femeile, asa cum apar pe Columna lui Traian, sunt inalte, zvelte si frumoase. Barbatii purtau intotdeauna barba. Pe Columna putem vedea barbatii daci intorcandu-se, impreuna cu sotiile lor, la casele pe care le-au parasit in timpul razboaielor.
Este posibil ca nobilii si regii sa fi avut mai multe sotii, dar majoritatea poporului era monogama. 6. Obstile satesti
O obste sateasca grupa mai multe familii. Membrii obstii dadeau ascultare unui sfat al batranilor si unui conducator al obstii. Obstea sateasca stapanea un anumit teritoriu: pamanturi arabile, paduri, pasuni - folosite in comun sau individual.
Dacii nu erau un popor nomad; ei porneau la razboi numai cu armata lor, nu si cu femeile, copiii, batranii (cum faceau scitii sau populatiile g...