Columna lui Traian – date generale Columna lui Traian este unul dintre cele mai vestite monumente ale Romei, Construita din ordinul împaratului Traian pentru a comemora victoria în campania sa de cucerire a Daciei, a fost inaugurata la 12 mai in anul 113. Pentru români, Coloana are o semnificatie speciala: ea ilustreaza evenimentele istorice care au dus la formarea poporului român: cele doua razboaie ale dacilor cu romanii din 101-102 si 105-106 care au dus la cucerirea Daciei de catre armata romana condusa de Traian, transformarea ei într-o provincie romana si începutul procesului de romanizare. Columna lui Traian este ’’certificatul de nastere al poporului român’’. Columna face parte dintr-un ansamblu imperial, Forum Ulpium – Forumul lui Traian (la nord de Forumul roman) si un cadou al lui Traian facut Romei. Mai multe ansambluri anterioare din Roma, (ca Forumul Roman, cel al lui Iulius Cezar, al lui Augustus, Vespasian si Nerva) ocupasera întreaga suprafata plata disponibila între cele sapte coline ale Romei. Pentru a face loc unui nou ansamblu, un deal a fost complet înlaturat, nivelându-se solul între Capitoliu si Quirinal. Pe acest teren au fost înaltate doua cladiri semicirculare (numite exedra), o bazilica, doua biblioteci – una pentru volume latine si alta pentru volume grecesti, un arc de triumf, toate proiectate de faimosul arhitect Apollodor din Damasc. Coloana a fost realizata din marmura alba de Carrara (18 blocuri masive, cântarind 40 de tone) si pozitionata între cele doua mari biblioteci. A fost initial un monument topografic, înaltimea ei de aproape 40 de metri marcând înaltimea dealului care a fost dislocat, asa cum se poate citi pe o inscriptie: „ca sa arate înaltimea acestui deal si loc dinaintea construirii acestor marete monumente” – „ad declarandum quantae altitudinis mons et locus tantis operibus sit egestus”. Coloana cu un diametru de 4 m este împodobita cu un cu un sir continuu de sculpturi – un basorelief în forma de spirala ce cuprinde 155 scene, cu 2500 figuri, care evoca scene din razboaiele daco-romane, între care si moartea viteazului rege Decebal, fiind unul din documentele cele mai pretioase din întreaga antichitate latina. În soclul coloanei a fost depusa în anul 117 urna cu cenusa împaratului Traian, azi disparuta, ca si statuia lui Traian din vârful Columnei, înlocuita astazi cu o statuie a Sfântului Petru. Basorelieful prezinta scene de lupta din campaniile lui Traian împotriva dacilor din 101-102 (în partea de sus a columnei) si 105-106 (în partea de jos). Soldatii romani si daci sunt prezentati în timpul bataliei sau în timpul pregatirilor de lupta. Traian apare de 59 de ori în basorelief. Pe Columna lui Traian, sculptorii au redat în cele mai mici amanunte scene realiste din lumea Traco-dacica, fiind atât de veridice încât si cele mai neînsemnate detalii vestimentare evoca dimensiunile sociale si geografice ale spatiului carpato-dunarean. Este de remarcat faptul ca în scena, în care Dacii negociaza pacea cu împaratul nu exista un interpret. Dialogul are loc direct, ceea ce dovedeste ca cele doua popoare - trac si roman - vorbeau limbi asemanatoare. Academicianul Louis Armand, vorbind despre miracolul românesc al pastrarii limbii latine, spune ca numarul redus de cuvinte cu caracteristice dacice se datoreaza faptului ca Traco-Dacii vorbeau o limba preromanica. Anticii cuprindeau sub numele generic de Traci o mare grupare de triburi înrudite pe plan social, etnic, prin forme de viata economica, politica, culturala si spirituala asemanatoare. La un moment dat, Tracia se confunda cu Europa însasi (si din acest mare trup se desprinde poporul Dacic ce cuprindea teritoriul tarii noastre si chiar mai mult). Pe cuprinsul Peninsulei Balcanice, populatia traca vorbea aceeasi limba, cu variatii dialectice inerente, care puteau fi întelese de toti Tracii din spatiul sud-dunarean. Privind columna, vedem obiceiuri care au ramas în traditia poporului nostru pâna astazi : constructia caselor de la munte, portul nostru popular - care este acelasi astazi ca si cel daltuit în piatra, pe columna -. Când Badea Cârtan, cioban din Cârtisoara, dupa o lunga calatorie pe jos, din satul sau pâna la Roma, ajunge sa-si vada visul - "Columna lui Traian" -, depune la baza ei o traista cu pamânt si un saculet cu grâul Daciei, apoi se culca si doarme la umbra Columnei. A doua zi, (Martie 1896), ziarele din Roma publica uimite, la vederea românului ardelean: "Un Dac a coborât de pe columna". Chipul si portul sau neobisnuit pentru ei, dar semanând aidoma cu Dacii de pe basoreliefuri i-au uimit peste masura pe cetatenii Romei. Coloana a fost sursa de inspiratie pentru multe alte monumente. Înca din secolul 16 au fost realizate numeroase copii, dintre care unele s-au pierdut, dar altele se afla la Muzeul National din Stockholm, la Muzeul National de Antichitati Saint-Germain-en-Laye (copie comandata de Napoleon al III-lea pe la 1860, dupa ce Napoleon Bonaparte a esuat în planul sau de a a...
