CULTURA ROMANEASCA DE LA "ROMANIA MARE" LA "DEMOCRATIA POPULARA"
In perioada interbelica procesul de "europenizare" a Romaniei continua cu si mai multa tarie. Iar daca Romania a fost europeana in aceasta perioada acest lucru s-a datorat in primul rand culturii sale. Mediul in care s-au plamadit cei mai de seama oameni de cultura romani a fost cel Apusean (german si francez), societatea romaneasca avand meritul de a fi suficient de deschisa incat a facut posibila nasterea si afirmarea acestor valori. "Democratismul cultural" pare a fi stimulul cel mai puternic pentru dezvoltarea culturala.
a. Cu reaparitia "Luceafarului" si a "Convorbirilor literare", la Bucuresti, a "Ramurilor", la Craiova si a "Vietii romanesti", la Iasi, cu aparitia unor noi reviste la Bucuresti, ca "Sburatorul" lui Eugen Lovinescu, "Ideea europena" a lui C.Radulescu-Motru si a revistei "Gandirea", la Cluj, viata literara postbelica isi reia cursul.
Revistele care au creat in cultura si literatura romana interbelica curente de idei sunt: "Sburatorul" (curentul modernist intemeiat pe principiul sincronizarii literaturii noastre cu literaturile europene) si "Gandirea" (curentul traditionalist-ortodox). In aceste doua tendinte se situeaza revista "Contimporanul" (care reprezinta curentele avangardiste) si revistele eclectice, intre care "Viata literara", "Revista fundatiilor", "Jurnalul literar" s.a.
"Sburatorul" a aparut la Bucuresti in doua serii: prima, de la 19 aprilie 1919 la 8 mai 1920, si a doua din martie 1926 in mai-iunie 1927. Intre cele doua serii se interpune "Sburatorul literar" (1921-1922). Inima noului curent a fost E.Lovinescu. El a reusit sa adune in jurul sau insemnati scriitori: Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Victor Eftimiu, Tudor Vianu, Ion Pillat s.a. Modernismul promovat consta in disocierea esteticului de etic si etnic. In opozitie cu samanatorismul si poporanismul, care puneau accent pe etic (N.Iorga -o literatura de consolidare morala) sau pe etnic (N.Iorga -o li