-1-
Cultura si civilizatia Bizantina
Etapele istorice
Civilizatia si cultura bizantina s-au constituit ca o ,,sinteza a tuturor elementelor politice, religioase, intelectuale ale lumii antice în declin: traditie latina, elenism, crestinism, cultura orientala’’. De-a lungul unei perioade de peste 11 secole, în timp ce Occidentul traia o epoca de farâmitare, Imperiul bizantin si-a creat o monarhie absoluta si o administratie puternic centralizata, a conservat traditiile clasice (cultura dreapta si dreptul roman) carora le-a integrat elemente orientale, si si-a extins actiunea civilizatoare si culturala în tarile europei sud-estice si rasaritene.
In prima perioada a istoriei sale (330-610) caracterul civilizatiei si culturii bizantine este prevalent latin. În primele sale secole istoria Bizantului este de fapt istoria jumatatii rasaritene a Imperiului roman. În anul 330 Constantin cel Mare inaugurase noua capitala a Imperiului, mutata pe malul Bosforului caruia în cinstea împaratului fondator i se va spune Constantinopol, dar al carui nume oficial era Noua Roma.
In succesiunea lor cronologica, evnimentele cele mai importante pe plan politic si militar au fost: primirea gotilor (332) si a vizigotilor (382) ca federati; invaziile persane in Siria si Mesopotamia (337-363) ; aparitia la granite a hunilor (cca 375) ; domnia lui Arcadius ca împarat al Imperiului de Rasarit (395); construirea zidului lui Theodosiud ll care va apara capitala dinspre uscat (413). Dupa caderea Imperiului roman de Apus (476) împaratii bizantini ramân singurii sai succesori legitimi.
Cu anul 518 începe epoca lui Iustinian a carui lunga domnie (527-565) a însemnat perioada de apogeu a imperiului atât pe plan economic cât mai ales cultural, politic si militar. Generalii sai, Belizarie si Narses recuceresc teritoriile pierdute din Occident – din nordul africii de la Vandali (534), din Italia de la Ostrogoti (555), din Spania de la Vizigoti (554), realizând pentru ultima oara (desi pentru scurt timp) unitatea mediteraneana a Imperiului roman. Aceste razboaie insa au necesitat sacrificii umane, financiare si militare imense, epuizând catastrofal resursele si forta Bizantului.
În domeniul culturii si al vietii religioase s-au înregistrat de asemenea fapte si opere care vor conferi un profil original noii culturi a Bizantului. În anul 381 crestinismul este proclamat prin edict imperial, religie oficiala de stat, iar 10 ani mai târziu toate cultele pagâne din imperiu au fost interzise.
-2-
În 452 se fondeaza Universitatea din Constantinopol, cu 31 de catedre, în care limba greaca are acum preeminenta asupra celei latine. În 438 cei doi împarati romani (din Constantinopol si din Ravenna) promulga si publica codul Theodosian. La Constantinopol se publica monumentalul Corpus Juris Civilis, cuprinzând Codul lui Iustinian, Institutele, Pandectele si Novellele (529-565)
A doua perioada a istoriei Bizantine (610-1081) este epoca clasica a acestei civilizatii care-si câstiga acum pe deplin un caracter grecesc, incluzând importante contributii orientale, un caracter original propriu-zis ,,Bizantin’’. Aceasta perioada începe cu domnia lui Herakleios (610-641). În cele 5 secole care au urmat, au avut loc tranformari profunde în toate domeniile vietii statului.
Acum se pun si se consolideaza bazele statului Bizantin medieval cu accentuate tendinte de dezvoltare în sens feudal. În aceste secole, pe plan politico-militar Imperiul trece la o politica expansionista îndreptata în special spre regiunea Balcanilor, si la recucerirea Siriei, Armeniei si Mesopotamiei. Spre sfârsitul acestei perioade (1025-1081) Imperiul trece printr-o grava criza. Luptele pentru domnie aduc pe tron împarati care se dovedesc foarte slabi, uzurparile se tin lant, taranimea libera este ruinata iar statul înceteaza de a mai fi o putere mondiala.
Ultima perioada de aproape 4 secole (1081-1453), a însemnat o epoca de declin, progresiv si general.
În 1204 Constantinopolul este pentru prima oara în decursul îndelungatei sale istorii cucerit si jefuit cumplit de crestinii cruciadei a IV a. Astfel ia fiinta imperiul latin al Constantinopolului, iar Baudouin, conte de Flandra este ales si înconorat ca împarat.
În secolele care au urmat cuceririi din 1204 agonia imperiului a fost agravata de razboaie civile de pauperizare a populatiei în profitul aristocratiei funciare, de ocuparea majoritatii posesiunilor din Peninsula Balcanica de catre Serbia, de pierderea Asiei Mici în fata otomanilor precum si de grava criza economica provocata de controlul exercitat de republicile marinare italiene.
Aceasta perioada de declin a istoriei si civilizatiei bizantine a cunoscut însa momente de prestigioasa afirmare pe plan cultural. Astfel elganta si rafinata curte a Comnenilor era si un stralucit centru al vietii intelectuale si artistice, iar faima scolilor superioare con...