w.




































SUDITU ADINA
CLASA VIII












ECONOMIA

Formatiunea social-economica daco-geta era cea de tipul obstei satesti, a proprietatii colective a pamanturilor. Dar alaturi de proprietatea comuna funciara exista si proprietatea privata a comatiilor, precum si proprietatea privata a regelui, a nobililor si a preotilor. Teoretic, pamantul apartinea monarhului. Comatilor le ramanea tripla obligatie fata de stat: platirea darilor, participarea la lucrarile publice si satisfacerea obligatiilor militare.
La prea putinele date transmise de autorii antici cu privire la economia daco-getilor se adauga marturia istoricului got Iordanes(secVI) care in istoria si originea getilor, folosind si lucrarea contemporanului sa Cassiodor, scrie ca: „ Getii au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor si aproape egali cu grecii.” , si dupa cum relateaza Dio (40-112), acesta a compus istoria si analele lor in lb. greaca. Oricum, textele sporadice ale autorilor antici si descoperirile arheologice conduc la concluzia ca, sub raportul dezvltarii economice si sociale, civilizatia daco-getilor era mult mai inaintata decat cea, de pilda, a germanilor.

Baza economiei o reprezentau agricultura si cresterea animalelor.
Asemenea celorlalte ramuri tracice si daco getii erau mari producatori de cereale: orz, secara, linte, bob si mai multe varietati de grau. Foloseau plugul cu brazdarul de fier si cutit de fier inca din sec III i.en. Inventarul uneltelor agricole de fier insuma la aceasta data coase lungi de tip celtic, seceri, sape, sapaligi, cosoare pentru taiatul vitei de vie, tarnacoape, securi, greble cu sase colti, samd.
Daco-getii cultivau intensiv si vita de vie. Practicau tot atat de intens albinaritul si bineinteles pescuitul. Cresteau vite cornute, mici si mari, iar rasa de cai foarte iuti a get