Deceneus
Deceneu, un întelept al neamului sau, pâna la înaltarea lui Burebista, a trait retras într-un tinut greu accesibil, probabil pe muntele sfânt al geto-dacilor, Kogaionon (amintit de Strabo, identificat ipotetic cu Dealul Gradistii, pe care se aflau ruinele sanctuarelor de la Sarmizegetusa), ca un adevarat sihastru, slujitor al zeului suprem Zamolxis. Când si-a început opera sa reformatoare, ”Burebista, barbat get”, dându-si seama de ajutoul imens pe care-l poate primi în înfaptuirea actiunilor sale, ”i-a dat o putere aproape regala”
Acelasi Deceneu, ne spune mai târziu Iordanes în amintita lucrare, ”a desfasurat o intensa activitate de masa, la proportiile întregului neam, sa-i învete pe geti întelepciunea. De aceea, getii au ramas întotdeauna superiori în filosofie tuturor barbarilor si aproape asemanatori grecilor, dupa cum relateaza Dion Chrysostomos, care a compus istoria analelor lor în forma greaca”
Tot Iordanes este acela care largeste explicatia referitoare la rolul exceptional al lui Deceneu în istoria geto-dacilor: ”Ceea ce le era getilor prielnic, ce le era lesnicios, ce le era de dorit era sa aduca la îndeplinire ceea ce sfatuitorul lor Deceneus (Dicineus) îi învatase sa urmareasca în toate chipurile, judecând ca le este de folos. Iar el, observând ca în sufletele lor sunt gata sa-l asculte în toate si ca au o inteligenta naturala, i-a initiat aproape în filosofie, caci era în aceasta privinta un maestru priceput. Învatându-i etica, i-a înfrânat de la moravurile lor barbare; transmitându-le fizica, i-a facut sa traiasca potrivit cu legile însesi ale naturii...; instruindu-i în logica mintii, i-a facut mai iscusiti decât alte neamuri; aratându-le practica, i-a îndemnat sa-si duca traiul în fapte bune; demonstrându-le teoria, i-a îndemnat sa contemple cele douasprezece semne zodiacale si prin ele cursul planetelor si toata astronomia, i-a lamurit si în ce mod discul lunar creste sau