Epoca bronzului

Informatiile arheologice despre populatiile de pe teritoriile noastre încep de foarte timpuriu. Primele dovezi ale vietii pe teritoriile noastre le avem din picturile rupestre din pestera Gura Chindiei de la Pescari. Acestea seamana cu cele din Spania si Franta aratându-ne universul religios al vânatorului din paleoliticul de acum 40000 î. Chr. – 10000 î. Chr. În perioada 10000 î. Chr. – 5000 î. Chr. Când marile calote de ghetari se topesc în zona Portilor de Fier se gasesc urme ale culturii „Schela Cladovei” cu un cuptor de piatra, vase decorate cu picturi si altele. Tot acum apare si cultura „Carcea”. Aceasta e caracterizata de vase rosii cu decoratii albe în forme de spirala. Amuleta gasita la Mitoc – Dealul Galben (fig. 1) demonstreaza ca populatia din locurile acestea cunostea spirala, unghiul si liniile paralele. Pe un alt obiect descoperit de aceasta data la Dorohoi care dateaza din 16000 î. Chr. (fig. 2) descoperim ca oamenii de aici aveau si notiunea cercului. Amuleta este ornata cu patru cercuri care înconjoara piatra printr-o sculptura care dovedeste deosebita maiestrie a sculptorului local. Este interesant ca în aceasta zona s-au gasit si încercari de alcatuire ale unui eventual alfabet cum ar fi cele de la Tartaria (fig. 3) si de la Orhei (fig. 4). Desigur ca ramâne o posibilitate reala ca tablele gasite sa nu fie altceva decât obiecte de ornament, fragmente dintr-o eventuala fresca de exemplu. Însa exista unii specialisti care considera ca detaliile ar putea fi o dovada sigura si clara asupra ipotezei. Printre simboluri se poate observa si svastica. Simbol preluat mai târziu de catre nazisti care au transformat-o într-un simbol cu totul diferit fata de semnificatia initiala.
Popoarele din aceste parti au realizat foarte multe sculpturi si modelari sub forma de „Madone” si „Gânditori”. Un astfel de exemplu este cea de la Bodesti – Frumusica (fig. 5). Aceasta este împodobita cu motive geometrice remarcabila prin acuratetea lor care dis