Epoca veche


PALEOLITICUL. Silexurile gasite în prundisurile râurilor din Muntenia apuseana (zona Slatina-Pitesti), apartinând celei mai vechi industrii de piatra cioplita (Pebble Culture), alcatuiesc baza paleoliticului românesc. Descoperirile senzationale de la Bugiulesti (jud. Vâlcea) — bucati de os despre care s-a afirmat ca ar fi fost folosite ca unelte acum 1,8 milioane de ani si care au fost atribuite etapei timpurii a procesului de hominizare — ramân contestate. Paleoliticul mijlociu (musterianul) este bogat reprezentat în pesterile Carpatilor Meridionali si în NE Moldovei (asezarile în aer liber de la Mitoc si Ripiceni-Izvor), remarcându-se prin utilizarea cu predilectie a uneltelor si armelor (razuitoare si vârfuri) confectionate din silex cules din albia râurilor. Din aceasta perioada dateaza primele resturi osteologice ale omului fosil pe teritoriul românesc, în paleoliticul superior patrund succesiv din exterior doua mari culturi — aurignacianul si grave-tianul; elemente musteriene supravietuiesc îndeosebi în SV (Oltenia) si SE (Dobrogea) tarii.

milen. 11 - milen. 7 î.Hr.

mezoliticul SAU epipaleoliticul. Ca urmare a schimbarilor climatice, de fauna si flora de la începutul holocenului, are loc trecerea comunitatilor umane de la economia de culegatori, vânatori, pescari, proprie paleoliticului, la cea de producatori de hrana (cultivatori de plante si crescatori ai primelor animale domestice), caracteristica neoliticului. Paralel cu persistenta unor grupuri locale din paleoliticul superior, se întâlnesc acum elemente proprii unor culturi patrunse din diferite directii (azilian, swiderian si tardenoisian). Sunt înregistrate în aceasta epoca primele manifestari de arta — motive geometrice gravate pe unelte de os si corn. în grota de la Cuciukt, din NV tarii (jud. Salaj), au fost descoperite, în 1979, primele picturi rupestre din aceasta zona geografica.

milen.7 -milen.3(începutul) î.Hr.

NEOLITICUL. Culturile neolitice din spatiul carpato-danubiano-pon