UNIVERSITATEA PETRU MAIOR TG.MURES
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI MANAGEMENT
SPECIALIZAREA MANAGEMENTUL FIRMEI
ANUL I
GRUPA III
REFERAT
EPOPEEA FEROVIARA ROMÂNEASCA
Bibliografie:
C.Botez; D.Urma; I.Saizu – Epopeea Feroviara Romaneasca –Ed. Sport-Turism 1977
Autor,
Muresan Alexandru
Tg.Mures octombrie 2002
Proiecte de cai ferate pe pamântul României
Înca din cele mai vechi timpuri, societatea umana asezata în spatiul provinciilor Românesti, odata cu dezvoltarea metodelor de lucru pentru îmbogatirea gamei de produse materiale, pentru a putea valorifica cât mai multe din folasele naturii, a fost preocupata sa gaseasca cele mai usoare modalitati de vehiculare si transport dintr-o zona în alta a produselor.
În perioada feudala, drumurile erau foarte greu de strabatut, practicarea lor depindea exclusiv de starea vremii si de anotimp. Cu cât ne apropiem mai mult de destramarea orânduirii feudale, problema transporturilor preocupa tot mai insistent, în special cercurile orasenesti legate de comert, pe marii proprietari funciari si burghezia în formare. Epoca moderna, chiar din zorii ei, a impus rezolvarea calitativa a transporturilor, datorata în special interesului direct al clasei progresiste, care era burghezia, în modernizarea cailor de comunicatie. În acea epoca Occidentul era deosebit de preocupat în gasirea unor noi metode în materie de transport. Dupa lungi cautari si încercari, care au durat mai bine de un sfert de secol, se deschide, la 15 septembrie 1830, între Liverpool si Manchester, prima linie de cale ferata cu exploatare permanenta
Calea ferata, înca de la începuturile ei, a favorizat dezvoltarea fara precedent, a circulatiei oamenilor si al marfurilor, devenind în foarte scurt timp, mijlocul de transport cel mai ieftin, mai iute, mai sigur si mai confortabil, contribuind astfel la dezvoltarea comertului, în special si la dezvoltarea civilizatiei umane, în general.
Primele proiecte care aveau legatura cu construirea de cai ferate pe teritoriul României, apar în strânsa legatura cu preocuparile unor elemente reprezentative ale gândirii noastre economice înaintate din acea perioada. Economistul N.SUTU, în lucrarile sale, facând referire la caile ferate din centrul Europei, apreciaza ca, citez – afacerile comerciale se încheie cu mai multa usurinta, marfurile se transmit cu cheltuieli mai putine la distante considerabile, localitati sarace, înapoiate, fara resurse au înviat… Aburul a facut sa patrunda animatia, miscarea, viata, comertul si civilizatia. Remarcând aceste avantaje, el pledeaza pentru construirea unei cai ferate Tg.Ocna-Galati, preconizând prin aceasta dezvoltarea vietii economice în Moldova. Un alt adept al introducerii cailor ferate în tara noastra a fost I.GHICA, de asemenea, M.KOGALNICEANU, subliniaza, ori de câte ori are ocazia, importanta acestei înoiri.
Primul proiect de introducere a cailor ferate în Moldova, apartine inginerului Marin din Cernauti, care la 14 februarie 1842, cere domnitorului Mihail Sturdza, sa-i acorde o concesiune pentru înfintarea unei societati anonime pe actiuni, care sa construiasca un drum de fier, de-a lungul Siretului, de la Mihaileni pâna la Dunare. Asa cum a fost prezentat, proiectul era foarte atragator si realizarea lui ar fi avut o uriasa influenta asupra vietii economice si sociale ale tarii în aceea epoca, dar din motive necunoscute, acesta nu a fost pus în practica.
Pe acelasi traseu propus de inginerul Marin, la 20 februarie 1846, o asociatie formata din opt gînditori de seama, cei mai bogati si influenti barbati ai Moldovei, printre care se afla si V.Alecsandri, a cerut Sfatului cârmuitor un privilegiu pentru constructia unei cai ferate. Dupa unele dezbateri privilegiu a fost acordat, dar proiectul nu a mai fost continuat.
Un alt traseu care reprezenta un interes deosebit pentru zona de la rasarit de Carpati, era acela care lega Tg.Ocna de Galati. Un proiect de înfintare a unei cai ferate între cele doua centre economice, a fost prezentat Adunarii Obstesti în martie 1852 de catre boierul A.Basota, care propune constructia unei linii din lemn cu tractiune animala. Acest proiect face abstractie de toate realizarile tehnice de pâna atunci în aceasta materie, reflectând în acest fel starea social-economica prea putin avansata a Moldovei. Tot în legatura cu construirea unei linii pe acest traseu, un interesant proiect este prezentat la 1 mai 1853, de catre Carol Mihalik de Hodocin, directorul Scolii de arte si meserii din Iasi, care apreciaza la 2/3 costurile de construire a unei mile geografice de drum de fier în Moldova fata de Germania si Belgia.
În anul 1854 a fost întocmit un nou proiect de data aceasta “pentru fixarea liniilor principale de drumuri de fier ...