Fanariotii II

Sfarsitul al XVIII-lea si inceputul de secol XIX pot fi numite secolul fanariot. Dupa pacea de la Karlowitz din 1699, dupa ce Imperiul Otoman a asediat Viena si a pirdut, puterile europene devin tot mai interesate de doninatia balcanilor stapanite de Imp. Otoman.
In acest contex tulbure turcii isi pierd increderea in domnii pamanteni ai celor doua tari romane extracarpatice, mai ales dupa ce Dimitrie Cantemir trece de partea rusilor in 1711.
Astfel sunt adusi la putere domni straini, in special greci din cartierulor ortodox al Constantinopolului, Fanar. Interesant este faptul ca desii numele regimului provine de la un cartier grec la conducerea tarilor romane au ajuns si familii romane, Racovita, sau albaneze, Ghica.
Reprezinta un secol de instabilitate politica, 40 de domnii in Tara Romaneasca si 36 in Moldova, si de fiscalitate excesiva, coruptia si goana dupa inavutire a domnitorilor fiind unul dintre dezavantajele regimului.
Domnitorul fanariot se considera un monarh absolut in spiritul vremii, dar era un functionar de rang inalt al Imperiului Otoman. El avea u dubla misiune: mentinerea tarilor romane subdominatie turceasca si aceea de a le integra cat mai bine in spatiul otoman.
Avand in vedere contextul istoric, lupta pentru dominatie in Balcani a puterilor europene si faptul ca tarile romane erau tamponul intre turci, austrieci si rusi , pe teritoriul romanesc s-au purtat mai multe razboaie intre 1711 si 1812 ce s-au soldat cu mutilari teritoriale ale tarilor romane.
Au loc mai multe razboaie: 1711, cand D. Cantemir trece de partea rusilor, 1716-1718 in urma caruia este anexata Oltenia prin pacea de la Passarowitz, 1736-1739 se inceie cu pacea de la Belgrad: Oltenia revine Tarii Romanesti, 1768-1774 se incheie prin pacea de la Kuciuk-Kainargi prin care Moldova cedeaza Bucovina Imperiului Habsburgic in 1775, 1787-1792 si 1806-1812 la sfarsit Rusia anexeaza Basarabia prin Pacea de