Fernando Maggelan


Fernando Maggelan (1480-1521) un mic nobil portughez, a parasit Portugalia suparat pe faptul ca regale Miguel I i-a respins un proiect de expeditie spre vest, catre Insulele Moluce. Ajuns in Spania, la Sevilla, reuseste ca, impreuna cu astronomul portughez Ruy Falerio, sa convinga Consiliul pentru Judii, ca Insulele Moluce trebuie sa apartina Spaniei si nu Portugaliei.
Pentru a nu trezi banuielile portughezilor, Fernando Magellan si Ruy Falerio propuneau ca expeditia sa se desfasoare spre vest, convingand Consiliul pentru Judii ca intre Oceanul Atlantic si “Marea de Sud” trebuie sa existe o stramtoare.
Atrasi de bogatiile din Insulele Mirodeniilor, asa cum erau cunoscute Insulele Moluce, consilierii regelui Spaniei, Carol I,viitorul, din anul 1519, imparat Carol Quintul, l-au convins pe acesta sa aprobe organizarea unei expeditii, al carei commandant sa fie Fernando Magellan, deoarece Ruy Falerio, imbolnavindu-se, a renuntat la calatorie.
Carol Quintul echipeaza 5 corabii, nava amiral, sub directa comanda a lui Fernando Magellan fiind Trinidad. Celelalte 4 corabii au, toate, capitani spanioli: San Antonio-comandant Juan Cartagena; Conception-comandant Luis de Mendoza si Santiago-comandant Juan Serrano.
Printre cei peste 260 marinari se aflau si istoricul Italian Antonio Pigafetta si Francesco Alba, cel care completa jurnalele de bord ale vaselor, ale caror insemnari si comentarii au ilustrat desfasurarea expeditiei.
La 20 Septembrie 1519 expeditia paraseste Spania indreptandu-se spre vest, catre Insulele Canare si, mai departe, spre tarmurile estice ale Americii de Sud.
Cu toate ca Fernando Magellan a stabilit niste reguli precise in timpul navigarii pe ocean, datorita carora corabiile nu se puteau rataci una de cealalta, ceilalti comendanti, invidiosi pe Magellan, le comentau. Astfel, capitanul vasului San Antonio, Juan Cartagena, i-a cerut lui Fernando Magellan sa se sfatuiasca cu ceilalti capitani in privinta itinerariului, la ca