Foametea si suferinta de dupa razboi


În tot satul foarte multa lume nu avea nici un fel de hrana, din care cauza se alimenta cu borhot si loboda, si multi copii, ramasi fara parinti, umblau din casa în casa, din sat în sat, cersind si hranindu-se cu buruieni. Pâinea nu poate fi cumparata nicaieri. Toata populatia din sat manânca fân si vite moarte..." Multe familii din tot satul nu aveau alta hrana decât tescovina si ciocleje, chiar daca aveau câte 5-6 hectare de pamânt. Aspectul cu adevarat oribil al foametei era canibalismul. Pe la începutul lunii iunie 1946, câteva cazuri de canibalism au avut loc. Au fost constatate cazuri de furt al cadavrelor duse la cimitir si ramase neînmormântate. La multe cadavre gasite în diferite alte locuri prin sat "li s-au luat muschii si membrele". Foametea a provocat o crestere înspaimântatoare a criminalitatii. Furturile, mai întotdeauna de produse alimentare, devenisera fenomenul cel mai obisnuit, si aceasta în asa masura, încât omul îsi putea usor pierde viata pentru o gura de pâine sau pentru un pumn de graunte.


În 1947, o taranca din sat a taiat, în scopul de a-i mânca, doi din cei patru copii ai sai, o fetita de sase ani si un baietel de cinci ani. Un taran a chemat la el o vecina pe care a sugrumat-o si a mâncat-o. Un alt om din sat
si-a omorât nepotul de 12 ani, care venise la el, si l-a mâncat.



Interviu de la bunica mea Musetanu Ioana 1938
? Prin anii ’45 ’46 eu eram foarte mica aveam doar 8-9 ani dar unele amintiri le tin minte si acum. Pe atunci noi eram o familie putin mai bogata, aveam 300 de oi, doi cai puternici si iuti. Tata era morar avea o moara de faina si nu prea duceam foamea. În fiecare luna veneau soldati în sat si lu-au fara mila din toate casele tot ce gaseau de mîncare. El avea relatii cu oameni de la conducere de aceea nu prea am avut probleme cu soldatii, însa într-o zi au venit soldatii si pe la noi, tata era la moara, soldatii ne lua cîteva oi si cînd sa plece sau întîlnit cu el. Nu putea s