Giorgio Barbarelli da Castelfranco

Giorgio Barbarelli da Castelfranco, zis Djordjoni, prin creatia caruia în pictura venetiana începe perioada clasica a Renasterii mature, s-a nascut la 1477 sau 1478 în oraselul Castelfranco situat în apropiere de Venetia.
Despre scurta viata a lui Djordjoni nu se stie aproape nimic. Ne-au parvenit doar putine lucrari ale maestrului (unii cercetatori reduc nejustificat numarul lor la 5-6 pînze)cu datare aproximativa, paternitatea unora ramînînd înca contraversata.
Se presupune, ca Djordjoni ar fi învatat la Djovani Bellini, renumit maestru al Renasterii venetiene timpurii, în atelierul caruia s-au format artisti plastici celebri , precum Titian, Sebastian del Piambo si Palma Vechio (cel batrîn).
Întîlnirea cu Leonardo da Vinci, care vizitase Venetia la începutul anului 1500, a avut o importanta pentru tînarul artist plastic, acesta din urma preluînd de la celebrul maestru procedeul „sfumato”. Spre deosebire de alti pictori venetieni, ce modelau forma de cele mai multe ori cu ajutorul culorii, el folosea pe larg si clarobscurul. Se cere mentionat faptul, ca Djordjoni detine un loc aproape la fel de important în dezvoltarea scolii venetiene, ca si rolul jucat de Leonardo în impulsionarea artei scolilor Italiei centrale.
Djordjoni era un om neobisnuit de dotat. „Natura l-a înzestrat cu talentul fericit de a picta cu nespusa usurinta. Coloritul lui în ulei si fresca era ba viu, stralucitor, ba uneori moale si într-atît de dulce în trecerile de la lumina la umbra încît multi dintre cei mai buni maestri de atunci îl recunosteau drept un artist nascut spre a insufla viata figurilor...”, -scriau cu încîntare Vazari, care vizitase Venetia dupa treizeci de ani de la moartea lui Djordjoni.
Tot de la el aflam, ca artistul cînta „dumnezeeste”, acompaniindu-se la lauta, era un barbat chipes caruia-i „placeau desfatarile amoroase...”
Prima dintre marile opere timpurii sigure ale maestrului e „Madona Castelfranco” )p