Imaginea românilor în viziunea calatorilor straini


Tarile române, datorita asezarii lor geografice (pe drumurile ce legau Occidentul european de porturile Marii Negre), au fost des vizitate de calatori straini. Multi dintre acestia erau misionari trimisi de papalitate sa predice credinta catolica.
Pastorul german Conrad Jacob Hiltebrandt (1629-1679) pastra cunostinte gresite cu privire la originea românilor, considerându-i popor de origine romana adusi de Traian pe teritoriul Daciei în urma înfrângerii lui Decebal.
Calatorul italian Giovan-Andrea Gromo (1518-1567) descria pamântul transilvan ca pe o întindere plina cu toate cele trebuitoare traiului omenesc. Bogatiile acestui teritoriu constau în: grâne, mei, cânepa, minereuri de aur, argint, fier, sare, cinabru.
Totodata, secretarul florentin a lui Constantin Brâncoveanu, Anton-Maria Del Chiaro, ne-a lasat informatii cu privire la portul femeilor din Tara Româneasca. Acesta era asemanator celui grecesc si turcesc. Femeile maritate purtau marama alba, iar zilele de sarbatoare erau un prilej de a purta cele mai alese haine si bijuterii.
Misionarul italian Marco Bandini (1648) descrie portul boierilor români cu haine lungi, de matase asemanatoare celor turcesti. Acestea straluceau de bumbi de aur si argint.
Craciunul se sarbatorea în chip deosebit conform impresiilor lasate de Franco Sivori. Oamenii îsi faceau cadouri, iar dusmanii se împacau. Toata lumea participa la slujba, dadea de mâncare cersetorilor si mai apoi petrecea împreuna în ospete, sarbatorire si cântece.
Bucuresti, actuala capitala a tarii, fosta capitala a Tarii Românesti era, în opinia calatorului turc Evlia Celebi, un oras mare, încarcat cu sute de constructii si gradini frumoase. Se întindea pe ambele maluri ale râului Dâmbovita, dar era lipsit de fortareata. Avea paisprezece mânastiri mari, iar palatul domnesc se afla asezat în mijlocul orasului.
Calatorul englez Robert Bargrave (1628-1670) spunea despre Vasile Lupu, în vremea domniei aces