MIHAI VITEAZUL (1593-1601) Infaptuirea unirii
La 9 August 2001 s-au împlinit 400 de ani de la uciderea miseleasca a voievodului Mihai Viteazul, erou al luptei pentru independenta si neatârnare a românilor, cel care a reusit - chiar daca pentru scurta vreme - sa înfaptuiasca unirea celor trei Tari românesti, ramânând un simbol al neamului nostru pâna în zilele Regelui Ferdinand. Era fiul Teodorei din Piua Petrii ialomitene, dupa unii fiu de domn. Stia turceste si greceste. În tinerete s-a îndeletnicit cu negustoria si a ajuns ban al Olteniei. Averea i-a sporit prin casatoria cu Stanca, nepoata altui ban oltean, Dragomir. In 1593, prigonit de Alexandru cel Rau, se refugiaza în Transilvania, apoi la Constantinopol si, cu ajutorul unchiului Iane Epirotul, capuchehaia tarii la Poarta, al Cantacuzinilor si al englezului Barton, este numit domn al Tarii Românesti, ajungând în tara în Octombrie 1593. În acest timp, Papa Clement VIII si împaratul Rudolf II al Austriei vroiau o alianta crestina pentru alungarea turcilor din Europa, la care aderasera deja Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, si Aron Voda, domnul Moldovei. Fara sa fie invitat, voievodul Mihai se ofera sa participe la alianta, întelegându-se cu Sigismund si Aron sa înceapa rascoala în acelasi timp. La 13 Noiembrie cheama pe creditorii turci la visterie, precum si pe camatarii greci si armeni, si-i macelari. (C. C. Giurascu).Mihai ataca cetatea Giurgiului si a Brailei, supunându-1e. O armata turceasca fu învinsa la Rusciuc, mai înainte fiind batuti tatarii trimisi de turci - la Stanesti si Serpasesti. Banul Mihalcea batea o alta armata turceasca la Silistra. Balcanii se ridicau contra otomanilor.Poarta hotarî o mare expeditie de pedepsire a "hainului" care se ridica împotriva-i Mihai semna un tratat cu Sigismund, în Mai 1595, recunoscându-i suzeranitatea. Din delegatia trimisa la Alba Iulia faceau parte si mitropolitul Eftimie si episcopii Teofil al Râmnicului
