Machiavelli II


Lumea în care se nastea la 3 mai 1469 Nicollo Machiavelli era o lume extrem de agitata si instabila. Nici o forma de guvernamânt nu îsi demonstrase eficienta; fie ca era tirania celor avuti care îsi oprimau concetatenii, fie ca era un regim democratic care repede se transforma în anarhie, toate sfârseau prin a se prabusi. Totul era supus tentatiei banului. Chiar daca mai aparea câte un personaj care dorea binele comunitatii si care în bunele sale intentii cauta sa stopeze abuzurile, desi era initial primit cu toata încrederea si sustinut de mase, în final esua nemultumindu-i pe cei pentru binele carora pledase si sfârsea ori executat, ori exilat, ori închis si deposedat de avere.
Surghiunitii se refugiau la curti straine si prietene, unde urzeau si asteptau momentul potrivit sa- si împlineasca planurile. Acesta nu întârzia sa apara, caci cei ramasi se compromiteau inevitabil, dupa o lege a firii ca atunci când esti la putere nu îi poti multumi pe toti. Se întâmpla uneori, ca însasi opinia publica care îsi exilase binefacatorul, sa realizeze ca cel alungat nu era chiar atât de rau…
Familia lui Machiavelli ocupa functii modeste în administratia Florentei. Erau oameni inteligenti, ageri, îsi iubeau orasul si îsi faceau treaba cu devotament. Orice partid venea la putere, ei îsi faceau slujba onest. Constitutiile se succedau, partidele faceau excese, învingatorii aveau întotdeauna dreptate, ei nu se compromiteau cu partidele extremiste. Moderati din fire, au rezistat tuturor furtunilor provocate de revolutiile ce schimbau puterea.
Oras mercantil, Florenta nu era un loc pentru profesiunile liberale în sensul de a se putea îmbogatii din munca pe care o prestau, dar erau stimati de concetateni si în iluzia ca participa la binele public, fara mari ambitii, oameni cu drag de cultura, cu libertate deplina de gândire si cu o viata linistita. În ac