Marele ducat de Luxemburg

Istoric.
Comitat constituit in anul 963 si ridicat in 1354 la rangul de ducat; face parte in acest interval din Imperiul Romano-German. Trece apoi in posesia Burgundiei (1441) si apoi a Spaniei (1555), iar din 1714 a Austriei. Intre 1795-1815 este incorporat la Franta.
Dupa 1815 (Congresul de la Wien) devine mare ducat si face parte din Tarile de Jos, pana in 1831, data la care este divizat: vestul trece la Belgia, iar estul (in actualele granite) la Confederatia Germana. In 1867 se proclama stat independent si neutru.
Dupa 1974 face parte, impreuna cu Belgia si Olanda, din uniunea economica Benelux.
Forma de guvernamant
Mare ducat constitutional si ereditar.
Suprafata
2.586.4 km*
Populatia
357.400 loc. (1975); densitate 138.3 loc./km*
Capitala
Luxembourg 78 403 (1974)
Nationalitati
Germani; straini (italieni, germani, francezi, belgieni) 83 870 (1974)
Limba oficiala
Franceza; limba vorbita: germana.
Religii
Catolici, protestanti 1%
Diviziuni Administrative
11 cantoane si 1 oras. Cantoane: Luxembourg, (oras), Capellen, Esch, Mersch, Clervaux, Diekirch, Redange, Vianden, Wiltz, Echternack, Grevenmacher, Remich.
Economie
Folosirea terenului: arabil, vii si livezi 65 000 ha (25,5%), pasuni si finite 70 000 ha (26,6%), paduri 86 000 ha (33,2%), neproductiv 38 000 ha (14,7%).
Resurse: - orz, griu, ovaz, cartofi, vita de vie, vin, fructe, lemn.
fier (Esch, Petange), siderurgie (Differdange, Esch).
otel 4 620 000 t/75 si fonta 3 888 000 t/75, ciment, ceramica, textile, bere.
Export: produse siderurgice, textile, trandafiri, bere.
Comunicatii: cai ferate 271 km; autovehicule 139 100 (1975) indicativ auto L.
Moneda: 1 Franc = 100 Centimes.