Marii fauritori
Vasile Alecsandri e unul din marii fauritori ai literaturii românesti.De la aparita primelor sale creatii literare (1840) si pîna la sfîrsitul vietii (1890) ,o jumatate de secol,scriitorul desfasura o neobisnuita activitate, îmbogatind literatura cu zeci si zeci de opere, care
sunt patrunse de adevar si de idei democratice, exprimînd în mare masura nazuintele poporului.
Vasta lui opera a determinat directia dezvoltarii literaturii clasice.
Vasile Alecsandri s-a nascut în anul 1821,la Bacau. Tatal sau era boer. El aduce în casa pe carturarul Gherman Vida, de la care copilul deprinde cunostiinte de carte.Dupa aceasta îsi sfatuieste fiul sa învete la un pensionat din Iasi, unde elevilor li se dau cunostiinte elementare de istorie, geografie, stiinte naturale s. a.
În 1834,împreuna cu alti fii de boeri, Alecsandri e trimis la Paris, pentru a-si continua studiile. Orasul francez produce o puternica impresie asupra lui. Aici programul de studii este foarte vast.
El citeste în original pe Homer, Vigiliu si Horatiu. Dar este atras mai ales de curentele noi de idei, de literatura iluministilor ca Jan Jak Russo,Volter s. a., de creatia romanticilor Lamantin siVictor Iugo. Dupa ce sustine examenul de bacalaureat, încearca sa-si contiue studiile; dar dragostea de literatura si dorul de tara, de casa îl fac sa renunte la aceste planuri.
În 1839 în drum spre Moldova, Alecsandri trece prin diferite orase italiene.Marile monumente de arta renascentista îl încînta si-l fac sa mediteze asupra dezvoltarii artei în tara sa.
Aceste gînduri sunt consemnate de scriitor în nuvela romantica (1840).Odata cu Alecsandri se întorc de la studii din strainatate si alti tineri, printre care: Aleco Russo, Alexandru Donici s. a. Acestea veneau cu impresii din Franta, Germania, Rusia, unde propasirea economica era superioara celeia din Moldova.Studiile lasa urme adînci în constiinta tînarului patriot.
El se convinge ca progresul social se poate înfaptui în noile conditii isto